“Surse din cadrul Băncii Centrale Europene” de la Frankfurt critică modul de conducere şi individualismul preşedintelui Mario Draghi, în special din cauza “umflării” bilanţului BCE. În mod contrar angajamentelor luate în cadrul instituţiei, Draghi ar fi indicat că obiectivul este revenirea la un bilanţ asemănător celui de la începutul lui 2012, ceea ce ar însemna că BCE ar trebui să adauge 1000 de miliarde de euro la balanţa sa bancară. Cu alte cuvinte, preşedintele BCE a oferit drept obiectiv concret “exact ceea ce noi vrem să evităm”, indica sursa citată. Este vorba despre o informaţie oferită agenţiei Reuters, în care “surse” din cadrul BCE îl mai critică pe preşedintele instituţiei şi pentru politica sa “individualistă”.
Potrivit La Tribune, este interesant de notat că această informaţie apare pe fondul unor atacuri lansate de banca centrală germană, Bundesbank, la adresa BCE. Bundesbank s-a pronunţat împotriva injectării de lichidităţi de către BCE piaţă prin cumpărarea de active în condiţiile unei rate de dobândă de politică monetară zero, adică aşa-numita relaxare cantitativă la care a recurs Federal Reserve din SUA.
Pentru economiştii germani, relaxarea cantitativă, o modalitate de a crea masa monetară, este un coşmar, pentru că ei văd în asta calea către hiperinflaţie. Tot germanii se tem că o asemenea măsură ar putea duce la o bulă pe piaţa imobiliară din ţara lor. Prin urmare, Bundesbank nu poate decât să apere interesele germane şi să exercite cât mai multă influenţă asupra BCE.
Cel mai grav pentru liderii de la Berlin este că această relaxare cantitativă ar putera implica şi cumpărarea de către BCE de obligaţiuni emise de statele europene, ceea ce ar duce la împărţirea poverii datoriilor suverane, lucru pe care Germania îl refuză categoric.
Disputa dintre Mario Draghi şi guvernul german mai are la origine şi criticuile lansate de preşedintele italian al BCE la adresa inerţiei Berlinului. În acest context, mutualizarea datoriilor suverane ar fi o “armă atomică” a lui Draghi împotriva Germaniei, un mijloc de presiune teribil. Însă se pare că Draghi a subestimat nivelul influenţei germane asupra băncii pe care o conduce.
Angela Merkel a găsit modalitatea de a-i lega mâinile lui Mario Draghi. Este vorba de numirea în consiliul director al BCE a luxemburghezului Yves Mersch şi a germanei Sabine Lautenschlager. Mersch a fost respins de Parlamentul European, însă Merkel a insistat în Consiliul European pentru numirea sa şi a obţinut-o. Cât pentru Lautenschlager, aceasta l-a înlocuit pe social-democratul german Jorg Asmussen, care nu împărtăşea viziunea lui Merkel.
“Sursele” din cadrul BCE care îl critică pe Draghi îl regretă pe predecesorul acestuia, Jean-Claude Trichet, pentru că fostul preşedinte lua deciziile prin “consens”. În fapt, germanii regretă aplecarea teribila a fostului preşedinte francez al BCE pentru disciplina bugetară dragă Berlinului.
Disputele intestine din cadrul BCE sunt foarte periculoase, în viziunea La Tribune, pentru că aceasta este singura instituţie UE care mai este capabilă să acţioneze împotriva crizei, mai ales că acum a dobândit şi atribuţia de a controla băncile din zona euro. Numai că, pentru a apăra cultura germană a economisirii şi a stabilităţii, Bundesbank pare că începe să lovească în această singură insituţie eficientă a zonei euro.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.