Anticorupția din Est în lupta politică și strategică din SUA

Președinția lui Donald Trump, cu tot deranjul pe care-l provoacă uneori în ”mlaștina de la Washington”, gafele lui Joe Biden, campania prezidențială din SUA și servilismul serviciilor secrete și al justiției ucrainene ne oferă câteva ocazii rarisime de a privi lupta anticorupție din Europa de Est într-o altă lumină. Nu este vorba doar despre eliminarea unui flagel, ci și despre o pârghie de a influența decizia politică, numirile înalților magistrați, demiterea lor sub presiune, eliminarea unor actori importanți din lumea afacerilor, privatizările strategice, decizia strategică a statului respectiv. Un ultim scandal legat de țintele luptei anticorupție din Ucraina și lupta politică de la Washington ne poate arunca o altă lumină lumină și aspura ascensiunii la Bruxelles a Laurei Codruța Kovesi, o exponentă a unui sistem anticorupție similar.

Cum se demite un procuror general în șase ore

În urmă cu jumătate de an, arătam cum funcționează ONG-urile și instituțiile anticorupție din Ucraina vecină, acolo unde există un Oficiu Național Anticorupție (NABU), cu propriile forțe speciale, un Parchet Special Anticorupție (SAPO), un Birou de Stat pentru Investigatii (SBI) și un Tribunal Anticoruptie. Unul dintre cel mai importante ONG-uri anticoruptie este Centrul de Acțiune Anticorupție.

Arătam atunci, pornind de la o serie de ionformații publicate de The Hill, cum Parchetul General din Ucraina a dorit să verifice, în 2016, cum sunt distribuite fondurile pentru ONG-urile anticorupție, dar a întâmpinat atunci opoziția Ambasadei SUA la Kiev. ”Investigarea Centrului de Acțiune Anticorupție pe baza asistenței primite din partea noastră este greșită”, a spus atunci ambasadoarea SUA. The Hill scrie că procurorul general a fost demis la presiunea SUA, iar în locul său a venit Iuri Luțenko, un apropiat al președintelui Petro Poroșenko. Imediat, acesta a fost invitat la Ambasada SUA. The Hill scrie: ”Luțenko mi-a spus că a rămas uimit când ambasadoarea «mi-a dat o listă cu oameni pe care să nu-i pun sub acuzare». Pe listă era numele fondatorului Centrului de Acțiune Anticorupție și doi deputați care susțineau vocal acest ONG, spune o sursă care a avut acces la întâlnire”.

Procurorul general demis la presiunea SUA era Viktor Șokin, un magistrat mai degrabă apropiat de Partidul Regiunilor, pro-rus, decât de noua putere pro-occidentală, condusă atunci de președintele Petro Poroșenko. Ulterior, în 2018, fostul vicepreședinte SUA Joe Biden nu s-a putut abține și a arătat că el a fost cel care a pus presiune pentru demiterea procurorului general al Ucrainei, amenințându-l pe președintele Poroshenko că, în caz contrar, SUA nu vor mai oferi o linie de garantare de un miliard de dolari pentru creditele ucrainene. ”I-am spus, «Nu veți obține miliardul. O să plec din Ucraina în șase ore. Dacă procurorul nu e demis, nu primești banii». Ei bine, nenorocitul a fost demis. Și au numit pe cineva care era de încredere la vremea aceea”, a spus Biden, la un eveniment al think-tankului Council on Foreign Relations. Biden a adăugat că a vorbit în numele președintelui Barack Obama și că l-a invitat pe președintele Ucrainei să îl sune pe Obama.

 Afaceri dubioase ale beizadelelor

Aflăm acum că nu doar lipsa de rezultate în combaterea corupției a stat în spatele presiunilor SUA pentru demiterea lui Șokin, ci și demersul său de a cerceta afacerile companiei energetice Burisma, în al cărei consiliu de administrație se afla un personaj cu greutate – Hunter Bide, fiul vicepreședintelui de atunci al SUA, Joe Biden. Implicați în această afacere mai erau Devon Archer, un apropiat al fostului secretar de Stat John Kerry, și chiar fiul lui John Kerry. Ba chiar și fostul președinte polonez Aleksander Kwasniewski a fost cooptat în conducerea Burisma, în timp ce punea la cale un plan de refacere a Ucrainei prin donații importante de la oameni de afaceri și statele vestice. Burisma, care extrăgea gaze naturale în Ucraina începând din 2002,  a adus profituri însemnate acționarilor, însă era o firmă controlată prin offshore-uri de oligarhul Igor Kolomoiski, cu cetățenie ucraineană, israeliană și elvețiană, care cheltuia 10 milioane de dolari pe lună pentru a finanța militii care luptau în Donbas. Ulterior, Kolomoiski a intrat în conflict cu președintele Porosenko și s-a exilat în Elveția. Acum, oligarhul este din nou pe cai mari. Noul lider de la Kiev, Volodimir Zelensky, este considerat omul lui Kolomoiski, care este patronul trustului media ce l-a făcut președinte pe actorul Zelensky, producând un serialul ”Servitorul Poporului”, ce l-a propuslat pe acesta din urmă.

Anticorupția din Europa, folosită în jocurile politice americane

Așa ajungem la ultimul scandal, ce poate să mai arunce o rază de lumină asupra obiectivelor anticorupției și ale serviciilor secrete din Ucraina. Pe 25 iulie 2019, președintele Donald Trump a avut o discuție telefonica cu omologul ucrainean Zelenski. La finalul săptămânii trecute. o sursă anonimă a atras atenția că, în cursul acelei discuții, Trump i-ar fi cerut liderului de la Kiev informații compromițătoare despre Joe Biden și fiul sau, pentru a le folosi în campania prezidențială din SUA, unde Biden candidează la alegerile primare democrate.

Marile publicații americane din SUA, mai toate democrate și ”progresiste”, l-au acuzat imediat pe Donald Trump că influențeaza alegerile în acest fel. Trump s-a apărat: ”Nu am spus nimic în neregulă. Cred că pe fir era multă lume. Știam asta înainte să dau telefon. Ceea ce nu a fost în regulă a fost lucrul oribil pe care l-a spus Joe Biden în Ucraina”. ”Cineva trebuie să se uite la ce a spus Biden. A spus că nu va oferi un miliard de dolari unei țări anume, daca procurorul general din acea țară nu este demis, pentru a nu cerceta un anumit dosar. Însă nimeni nu se va uita la cazul Biden, pentru că este democrat. Presa știrilor false nu va face așa ceva, este o rușine”, a spus Biden.

Ulterior, presa americană, inclusiv CNN, au arătat că sursa care a precizat că Trump a facut presiuni asupra președintelui Ucrainei nu a participat la discuția telefonică cu pricina. În plus, ministrul de Externe al Ucrainei a susținut ferm că știe despre ce s-a discuat și că Trump nu a pus presiune niciun moment asupra lui Zelensky pentru a-i oferi informații despre rivalul democrat Biden. Trump a trecut la contraofensivă și susține că presa a publicat informații false pentru a avea argumente în favoarea unui posibil impeachment, uitând însă de ”flagrantul” lui Joe Biden, care s-a laudat în fața camerelor de luat vederi că a pus presiune pe președintele Ucrainei, în 2016, pentru a demite un procuror general.

Și mai este un lucru pe care marile publicații ameriocane nu-l amintesc în acest context. Serviciul secret ucrainean SBU și Oficiu Național Anticorupție de la Kiev s-au implicat în campania electorală din SUA din 2016, atunci când au mizat eronat pe victoria lui Hillary Clinton și au oferit informații compromițătoare despre campania lui Donald Trump. Întregul caz al plăților via Rusia primite de Paul Manafort (unul dintre directorii campaniei prezidențiale a lui Trump, în 2016,) pentru activitatea de consilier al fostului președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, a fost construit pe baza informațiilor scurse din Ucraina la solicitarea unei intermediare (Alexandra Cealupa) care lucra pentru Comitetul Național Democrat din SUA. Așadar, folosirea organelor anticorupție ucrainene, a serviciilor secrete de la Kiev și a ONG-uriloer în scopuri politice, inclusiv în lupta politică de la Washington, a fost brevetată în timpul administrației Clinton-Obama-Biden, nicidecum de către Donald Trump, așa cum încearcă să sugereze marile ziare americane.

Noi ținte pentru servicii și procurorii anticiorupție

La fel, organele anticorupție de la Kiev ar mai putea fi folosite în alte mari lupte, de data aceasta economice și strategice. Este vorba, de exemplu, despre privatizarea companiei ucrainene producătoare de motoare de aviație Motor Sich, cea care, în continuarea tradiției sovietice, echipează mai toate elicopterele ruse, o companie în care s-a investit mult în cercetare și care are o tradiție mare. Serviciile secrete ucrainene au blocat, până acum, cumpărarea companiei de către China. Nu este exclus ca în scenă să intre și organele anticoruptie, astfel încât compania să nu intre în mâinile Rusiei sau chiar să fie lichidată.

Să mai spunem că ONG-ul ucrainean Centrul de Acțiune Anticorupție, pentru care Ambasada SUA a făcut presiuni la Parchetul General al Ucrainei,a primit, începând din 2012, un milion de dolari  de la Departamentul de Stat și Departamentul Justiției din SUA. Alte 300.000 de dolari au venit de la Fundația Renașterea Internațională, a lui George Soros. Să mai spunem ca Karne Greenaway, fosta coordonatoare FBI pentru fraude internaționale și unul dintre agenții care investiga afacerile lui Manafort în Ucraina, s-a retras recent din FBI și a intrat în conducerea ONG-ului anticorupție din Ucraina.

Să mai spunem că lângă ”borcanul cu miere” al lui Hunter Biden (a cărui greutate la Washington putea garanta afacerile) au venit nu numai Devon Archer sau Aleksander Kwasniewki. Omul de afaceri român Puiu Popoviciu a apelat la serviciile de consiliere în afaceri oferite de fiul fostului vicepreședinte al SUA. Pe terenurile dobândite ilegal de Popoviciu de la Universitatea de Științe Agronomice se află acum noua Ambasadă a SUA și biroul notarial al fiicei fostului președinte Traian Băsescu. Popoviciu, care a facut afaceri ilegale și cu Primăria condusă de Traian Basescu, a fost condamnat la șapte ani de închisoare.