Antiteza cu România legitimează aderarea Croației la UE

Cu câtave zile înainte de aderarea Croației la UE, publicația suedeză Svenska Dagbladet a publicat o scurtă analiză în care antiteza Croația-România este folosită pentru a liniști posibilele temeri legate de deficiențele din fosta republică iugoslavă.

Iată articolul din Svenska Dagbladet, in traducerea oferita de euinside,eu.

”În mai puţin de o luna, Croaţia va deveni membră a UE. Riscă Uniunea să repete greşelile din 2007, când a deschis porţile pentro o Românie o Bulgarie mâncate de corupţie?

Mulţi s-au temut când România şi Bulgaria au fost acceptate în Uniunea Europeană. Raport după raport, experţii UE au subliniat corupţia endemică, sistemul judiciar slab şi deficienţele evidente ale luptei împotriva crimei organizate. Azi, cinci ani mai târziu, România şi Bulgaria se află încă sub monitorizarea Comisiei Europene, prin MCV, care trebuie să asigure într-un interval scurt că cele două state se ridică la nivelul standardelor UE.Croaţia, de asemenea, se luptă cu corupţia şi crima organizată, în special cu traficul de fiinţe umane. Însă este într-o poziţie mai bună pentru integrarea în UE. Motivele pentru care nu ar trebui să fim prea preocupaţi sunturmătoarele:

1. UE şi-a învăţat lecţia. În loc să mergă pe linia reformelor rapide după aderare, Croaţia a fost obligată să-şi îndeplinească toate angajamentele înainte de asta. A fost aplicat principiul ’’verificarea este cea maiînaltă formă de încredere’’. Un raport critic al UE din toamna trecută a obligat guvernul de la Zagreb să crească ritmul şi acum el lucrează pentru a îndeplini toate cerinţele, până la 1 iulie. Karin Anderman, consilier laambasada Suediei la Zagreb, responsabilă pentru politicile europene, spune că sistemul judiciar s-a îmbunătăţit şi lupta împotriva corupţiei a fost întărită, deşi corupţia rămâne încă o provocare.

2. Bulgaria şi România aparţin grupului celor mai sărace state membre. În Bulgaria, salariile sunt la o treime din media europeană. Aproapa 25% dintre familii trăiesc sub pragul oficial al sărăciei. Emigrarea din cauzasărăciei către oraşele mari din Vestul Europei, deseori pusă la cale de crima organizată, este una dintre consecinţe. Cerşetorii de pe străzi sunt cel mai vizibil semn, la fel ca şi cheltuielile sociale ridicate la care suntsupuse multe municipalităţi din Vest, în special în Germania şi Franţa, și care acum cer un control sporit la frontiere. Dar Croaţia aparţine celor mai prospere state ale fostei Iugoslavii, cu un nivel de salarizare aproape dublu faţă de Bulgaria, asta deşi în afara zonelor tursitice de pe coastă se poate vedea uşor sărăcia. Cu toate acestea, nu ar trebui să ne alarmăm.

3. Balcanii, un butoi cu pulbere. De la finalul anilor 1990, Croaţia a parcusr calea de la naţionalismul agresiv la reconciliere cu Serbia şi Bosnia şi Herţegovina. În timpul vizitei oficiale la Sarajevo, cu trei ani în urmă,preşedintele Ivo Josipovici a cerut scuze pentru crimele comise de croaţi, soldate cu 100.000 de victime. Procesul reconcilierii este o consecinţă a negocierilor cu UE. Acum putem spera că acesta va fi un exemplu pentruSerbia, care speră să obţină lumina verde pentru deschiderea negocierilor de aderare în curând, spune Gerard Knaus, preseditele think tank-ului Europeană Stability Iniţiative.

Cu toate acestea, Uniunea deschide porţile unei ţări cu probleme grave. Prima este economia care are nevoie de reforme structurale şi de competitivitate, care se confruntă cu un şomaj al tinerilor de circa 50% şi care depindeîntr-un mod deloc sănătos de turism.

Uniunea deschide portile unei tari cu probleme grave. Prima este economia care are nevoie de reforme structurale si de competitivitate, care se confrunta cu un somaj al tinerilor de circa 50% si care depinde intr-un mod de loc sanatos de turism.”