Apel către președintele Nicușor Dan, la 39 de ani de la revolta muncitorilor de la Brașov din 1987

La 39 de ani de la revolta muncitorilor de la Brașov din 1987, Asociația „21 Decembrie 1989″ îi cere președintelui Nicușor Dan desecretizarea arhivelor comuniste.

Apel către președintele Nicușor Dan, la 39 de ani de la revolta muncitorilor de la Brașov din 1987

La 39 de ani de la revolta muncitorilor de la Brașov din 1987 și la aproape 37 de ani de la căderea comunismului, România încă așteaptă desecretizarea arhivelor PCR FOTO: Facebook

La 39 de ani de la revolta muncitorilor de la Brașov din 1987, Asociația „21 Decembrie 1989″ îi cere președintelui Nicușor Dan desecretizarea arhivelor comuniste.

La împlinirea a 39 de ani de la revolta anticomunistă a muncitorilor brașoveni din 15 noiembrie 1987, Asociația „21 Decembrie 1989″ și Seniorii Ligii Studenților i-au adresat o scrisoare deschisă președintelui României, Nicușor Dan, solicitându-i să își respecte angajamentul semnat în Balconul Universității și să acționeze concret pentru aflarea adevărului și desecretizarea completă a arhivelor regimului comunist.

39 de ani de la revolta muncitorilor de la Brașov

Într-un moment cu o profundă încărcătură simbolică, la 39 de ani de la curajoasa ridicare a muncitorilor de la Brașov din 15 noiembrie 1987 și în preajma celei de-a 37-a comemorări a Eroilor Revoluției din Decembrie 1989, reprezentanții victimelor represiunii comuniste au transmis un apel ferm către Administrația Prezidențială. Potrivit scrisorii deschise publicate de Asociația „21 Decembrie 1989″, societatea românească are dreptul fundamental de a cunoaște, cu nume și prenume, pe toți cei care au condus, au ordonat și au executat crime împotriva umanității în perioada 1945–1989.

Documentul, semnat de președintele Asociației „21 Decembrie 1989″, Teodor Mărieș, alături de reprezentanții Seniorilor Ligii Studenților, avocații Alina Grigorescu și Antonie Popescu, atrage atenția asupra faptului că trecerea a aproape patru decenii de la evenimentele din Brașov a însemnat pentru victime și urmașii lor o lungă așteptare, marcată de promisiuni politice și de prea puțină dreptate efectivă.

Semnatarii documentului subliniază că statul român nu se poate limita la ceremonii formale de comemorare a victimelor, în timp ce stabilirea responsabilităților penale și istorice este amânată sistematic de la un mandat prezidențial la altul. În viziunea organizațiilor civice, memoria muncitorilor care au înfruntat dictatura comunistă la Brașov în noiembrie 1987 reprezintă o datorie morală și juridică ce impune scoaterea la lumină a întregului adevăr despre aparatul represiv al statului totalitar.

Angajamentul din Balconul Universității, adus în prim-plan la Cotroceni

Un punct central al scrisorii deschise îl constituie reamintirea angajamentului public pe care Nicușor Dan și l-a asumat la data de 24 aprilie 2025, în calitate de candidat la Președinția României. La acel moment, în Balconul Universității din București — un spațiu emblematic pentru lupta anticomunistă și pentru apărarea valorilor democratice în anul 1990 — actualul șef al statului a semnat Declarația din Balconul Universității, un document inițiat de Universitatea din București, Asociația „21 Decembrie 1989″, Seniorii Ligii Studenților și fostul președinte al României, Emil Constantinescu.

Prin acea semnătură, candidatul de atunci s-a angajat să susțină soluționarea justă și fără întârziere, în deplin acord cu hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), a dosarelor privind crimele imprescriptibile ale comunismului, Revoluția din decembrie 1989 și represiunea din 13–15 iunie 1990. Totodată, el și-a asumat utilizarea tuturor prerogativelor constituționale ale funcției prezidențiale pentru ca persoanele vinovate de crime și tratamente inumane, comise atât înainte, cât și după decembrie 1989, să fie aduse în fața justiției.

„Astăzi ocupați funcția ale cărei prerogative v-ați angajat să le folosiți. Vă cerem să vă respectați semnătura”, se arată în apelul adresat președintelui României. Semnatarii avertizează că un legământ făcut în fața supraviețuitorilor torturii și a familiilor îndoliate nu trebuie tratat ca un simplu gest electoral, ci trebuie transpus în acțiuni instituționale verificabile pe parcursul mandatului prezidențial.

Precedentele judiciare care confirmă imprescriptibilitatea crimelor

Apelul societății civile se sprijină pe argumente juridice solide, invocând atât hotărârile definitive pronunțate de instanțele din România, cât și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului. Pe plan intern, condamnările definitive pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarele foștilor comandanți de penitenciare Alexandru Vișinescu și Ioan Ficior au demonstrat că atrocitățile comise împotriva deținuților politici pot și trebuie sancționate penal, indiferent de numărul deceniilor scurse de la comiterea faptelor.

La nivel european, jurisprudența CEDO — inclusiv hotărârea pronunțată în cauza Asociația „21 Decembrie 1989″ și alții împotriva României — a consacrat obligația pozitivă a statului de a desfășura anchete efective și dreptul inalienabil al victimelor și al familiilor acestora de a afla adevărul. Semnatarii scrisorii citează o serie de cauze europene relevante care confirmă răspunderea penală pentru faptele comise sub regimuri totalitare anterioare, precum Streletz, Kessler și Krenz împotriva Germaniei, K.-H.W. împotriva Germaniei, Polednová împotriva Republicii Cehe, Kononov împotriva Letoniei și Coëme și alții împotriva Belgiei.

CITEȘTE ȘI:

Decizie fără precedent. Dosarele colaboratorilor fostei poliții secrete din Ungaria devin accesibile online

Un reper juridic aparte este reprezentat de cauza Drelingas împotriva Lituaniei, soluționată de CEDO la 12 martie 2019. În acea speță, instanța europeană a confirmat legalitatea condamnării unui fost ofițer al aparatului represiv sovietic pentru complicitate la genocid, în legătură cu capturarea unor membri ai rezistenței antisovietice în anul 1956. Faptul că justiția lituaniană a stabilit vinovăția la aproape șase decenii de la evenimente demonstrează că trecerea timpului nu poate constitui o scuză pentru abandonarea cercetărilor penale.

„Relevanța lor nu este o chestiune de oportunitate politică și nu expiră odată cu trecerea anilor”, subliniază reprezentanții organizațiilor civice, atrăgând atenția că fiecare an de amânare reduce dramatic șansele de a mai audia martori direcți și de a face dreptate victimelor în timpul vieții lor. Mulți dintre cei care au suferit în închisorile comuniste, în anchetele Securității sau în timpul represiunii revoltei de la Brașov au încetat din viață fără să afle cine a decis suferința lor.

Solicitare pentru desecretizarea arhivelor PCR în vederea identificării întregului lanț de comandă

Dincolo de apelul moral și juridic, scrisoarea din 15 noiembrie 2026 formulează cereri concrete privind accesul la documentele regimului totalitar. Semnatarii îi solicită președintelui Nicușor Dan ca, pe lângă desecretizarea arhivelor fostei Securități, să susțină desecretizarea completă a arhivelor Partidului Comunist Român (PCR) și garantarea accesului real la toate documentele care pot clarifica responsabilitățile pentru represiunea din perioada 1945–1989.

Potrivit autorilor demersului, cercetarea adevărului istoric și judiciar nu se poate opri la nivelul executanților direcți din teren. Documentele de arhivă trebuie să permită reconstituirea integrală a lanțului de comandă, scoțând la iveală rolul conducerii politice a Partidului Comunist Român, structura care a organizat, a coordonat și a controlat întregul aparat represiv.

„Oamenii care au avut curajul să se ridice la Brașov împotriva dictaturii și eroii Revoluției din decembrie 1989 ne-au lăsat o datorie pe care nu o putem îndeplini doar prin ceremonii, coroane de flori și momente de reculegere”, afirmă semnatarii apelului. În acest sens, șefului statului i se solicită să comunice public măsurile concrete întreprinse până în prezent pentru onorarea angajamentului din aprilie 2025, instituțiile cărora urmează să li se adreseze și un calendar clar al demersurilor aflate în competența sa constituțională, cu respectarea deplină a independenței justiției, dar prin înlăturarea tuturor blocajelor instituționale.

O bază de date online cu evidențele poliției politice. Exemplul desecretizării arhivelor din Ungaria

Această scrisoare comemorativă dedicată revoltei de la Brașov vine în continuarea unui demers instituțional amplu lansat de aceleași organizații la 5 noiembrie 2026, prin care președintelui Nicușor Dan i s-a solicitat inițierea unui dialog oficial cu Parlamentul, Guvernul, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) și Arhivele Naționale pentru crearea unei baze de date online, accesibile publicului larg. Această platformă digitală ar urma să centralizeze și să publice evidențele tuturor agenților, colaboratorilor, informatorilor și ofițerilor recrutori ai poliției politice comuniste din perioada 1945–1989, cu protejarea strictă a datelor sensibile ale victimelor, transformând adevărul despre supravegherea totalitară într-un veritabil bun public.

În sprijinul acestei inițiative, organizațiile civice au arătat că România trebuie să urmeze exemplul altor state europene precum Germania, Lituania sau Polonia, evidențiind în mod special procesul de desecretizare demarat în Ungaria la 4 noiembrie 2026, prin care autoritățile de la Budapesta publică online evidențele fostelor servicii de securitate comuniste ce cuprind zeci de mii de nume, urmând ca până la 25 februarie 2027 să fie făcute publice și mii de dosare individuale de recrutare.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.