Apele Române: Nu există fisuri structurale în barajul Paltinu

Oficialii au oferit o explicație pentru apariția urmelor pe barajul Paltinu: ar fi vorba de o consecință nepericuloasă a nivelului ridicat al apei din baraj. În spațiul online circulau teorii conform cărora barajul ar putea ceda și dădeau aceste urme de pe pereți drept dovadă.

„Fotografiile arată urme verticale şi oblice de culoare închisă şi discontinuităţi fine la suprafaţa paramentului aval. În primul rând, este esenţială corelarea acestor imagini cu condiţiile hidraulice din momentul realizării lor. La data menţionată în postare, nivelul apei în acumulare era la cota aproximativ 632 metri, în timp ce coronamentul barajului este la cota 654 metri. În aceste condiţii, urmele vizibile nu pot fi atribuite, în mod simplist, unei „infiltraţii din lac” la cote înalte, determinată de presiunea hidrostatică a acumulării până aproape de coronament”, a explicat Apele Române.

ANAR: Nu poți să-ți dai seama doar din poze

Reprezentanții au explicat faptul că un posibil colaps al unui baraj nu poate fi determinat doar prin semne vizuale, de suprafață.

„În mod practic, torsiunea globală a unei astfel de structuri nu se stabileşte dintr-o fotografie, ci din corelarea măsurătorilor instrumentale, a inspecţiilor şi a evoluţiei în timp a eventualelor discontinuităţi. În prezent, datele curente de supraveghere nu indică parametri care să sugereze un comportament anormal sau solicitări neobişnuite de tip torsiune”, a argumentat ANAR, conform News.ro.

Referitor la afirmaţiile care califică fenomenul drept „fatal” sau care sugerează o avarie iminentă, Administraţia Naţională „Apele Române” menţionează că, din imaginile prezentate, nu rezultă elemente specifice unei degradări structurale active. Elemente care să indice un risc ar putea fi eschideri semnificative ale fisurilor, deplasări relative ale zonelor de beton, exfolieri, spalling, pierderi de material sau zone de beton pulverulent.

„Afirmaţiile de gravitate extremă, formulate fără date instrumentale şi fără o inspecţie tehnică realizată conform procedurilor, pot induce nejustificat îngrijorare în rândul populaţiei şi nu reflectă realitatea tehnică a comportării construcţiei.”

ANAR: Un semn de stabilitate

Mai multe comentarii susțineau că fenomenul a fost fotografiat și în trecut. ANAR a explicat faptul că acesta este un semn de stabilitate și de normalitate a fenomenului.

„O avarie structurală activă nu rămâne neschimbată pe durata a 10–15 ani; ea evoluează, se deschide, se ramifică, produce degradări locale sau modifică parametrii de comportare ai construcţiei. Persistenţa unui aspect vizual similar pe intervale mari de timp indică, în mod tipic, fie urme de curgere superficială recurente, fie discontinuităţi superficiale vechi, stabilizate, fie particularităţi de textură/patină ale betonului.”

ANAR a menţionat că, într-adevăr, la unele lucrări hidrotehnice pot exista intervenţii şi remedieri istorice, inclusiv în primele decenii de exploatare. Mediul online invoca astfel de lucrări în jurul anului 1970. Totuși, ANAR pune accent pe faptul că existența unui istoric nu implică defecțiuni în prezent.

„În concluzie, urmele din fotografiile apărute în spaţiul public nu constituie, prin ele însele, dovada unei fisuri structurale active şi nu indică un risc pentru populaţie sau pentru infrastructura din aval. Barajul Paltinu funcţionează în condiţii de siguranţă structurală, iar instituţia va continua monitorizarea permanentă şi va comunica transparent, atunci când este cazul, informaţii verificate, pentru a preveni interpretările eronate şi alarmarea nejustificată.”