Arctica, nou front al tensiunilor Rusia–NATO. Lavrov avertizează asupra riscului unui conflict

Rusia consideră consolidarea prezenței NATO în Arctica o amenințare directă la adresa securității sale, susține ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. Declarațiile vin după ce Alianța și-a intensificat activitatea militară în nordul Europei, pe fondul războiului declanșat de Moscova în Ucraina și al competiției tot mai mari pentru controlul unei regiuni cu miză militară, economică și energetică.

Lavrov a acuzat NATO că desfășoară exerciții „agresive” în regiune. Afirmațiile au fost făcute într-un articol publicat luni de Ministerul rus de Externe.

„O astfel de activitate militară în Extremul Nord reprezintă ameninţări directe la adresa securităţii Rusiei. Riscul unor incidente care ar putea declanşa o confruntare armată, cu consecinţe potenţial catastrofale, este în creştere”, a afirmat Serghei Lavrov, potrivit Reuters, citat de News.ro.

Moscova a criticat în repetate rânduri întărirea prezenței NATO în apropierea granițelor sale. În același timp, Rusia respinge acuzațiile occidentale potrivit cărora ar reprezenta o amenințare militară pentru statele Alianței.

NATO și-a întărit prezența în Arctica

Tensiunile au crescut după lansarea, în februarie 2026, a misiunii „Arctic Sentry”. NATO spune că aceasta urmărește să întărească apărarea și capacitatea de descurajare în Arctica și în Extremul Nord. Operațiunea este coordonată de Comandamentul Forțelor Întrunite de la Norfolk și reunește mai multe activități și exerciții desfășurate de aliați. Printre acestea se numără exercițiile Arctic Endurance, organizate de Danemarca, și Cold Response, în Norvegia.

Alianța justifică această mobilizare prin intensificarea activității militare a Rusiei și prin interesul tot mai mare al Chinei pentru regiune. NATO arată că Moscova a redeschis sau construit baze, aerodromuri și porturi militare în Arctica și a testat noi sisteme de armament.

Raportul de forțe din regiune s-a schimbat și după aderarea Finlandei și Suediei la NATO. În prezent, șapte dintre cele opt state arctice sunt membre ale Alianței: Statele Unite, Canada, Danemarca, Islanda, Norvegia, Finlanda și Suedia. Singurul stat arctic din afara NATO este Rusia.

Norvegia își întărește trupele în apropierea frontierei cu Rusia

Norvegia a făcut în august un nou pas în consolidarea apărării sale în nord. Autoritățile au extins Brigada Finnmark, creată în 2025 și amplasată în apropierea frontierei cu Rusia. Unitatea a primit un batalion de artilerie, o baterie de apărare antiaeriană și noi capacități de comunicații. Brigada trebuie să poată opera și împreună cu forțe ale altor state NATO.

Măsura face parte dintr-un proces mai amplu de întărire a apărării norvegiene după invazia rusă în Ucraina. Cheltuielile militare ale Norvegiei s-au dublat față de nivelul din 2014 și au ajuns în 2026 la peste 3% din PIB.

De ce Arctica devine o zonă tot mai disputată

Rusia are cea mai mare infrastructură militară dintre statele prezente în Arctica. Flota sa din regiune include și submarine capabile să transporte arme nucleare. În același timp, Moscova dezvoltă Ruta Maritimă de Nord, care poate scurta legăturile comerciale dintre Europa și Asia.

Importanța regiunii crește și pe măsură ce topirea gheții face unele rute maritime mai accesibile. Arctica dispune, totodată, de importante resurse energetice și minerale. China și-a intensificat prezența în ultimii ani, în special prin cooperarea cu Rusia.

Un alt punct de tensiune este Groenlanda. Președintele american Donald Trump a reluat în 2026 ideea ca Statele Unite să dobândească teritoriul autonom danez, invocând inclusiv securitatea națională și activitatea Rusiei și Chinei în Arctica. Groenlanda și Danemarca s-au opus cedării insulei.