Artmark vă recomandă să vizitaţi expoziţiile organizate de către muzeele din țară, dar şi din Republica Moldova.
Corneliu Baba – Confesiuni. 1944 – 1965
La peste douăzeci de ani de la marea retrospectivă Corneliu Baba din 1997, Muzeul Național de Artă al României vă invită la o necesară reîntâlnire cu o parte din opera unuia dintre cei mai mari maeștri ai școlii românești de pictură. Peste șaptezeci de lucrări refac, fără pretenții exhaustive, traseul artistului din prima tinerețe până în anii deplinei maturități ilustrând câteva dintre mărturiile din volumul Confesiuni și jurnale: 1944-1965 abia ieșit de sub tipar grație eforturilor executorului testamentar al artistului, doamna Maria Muscalu Albani.
Expoziția cuprinde o serie de lucrări inedite alături de fotografii din arhiva familiei. Multe dintre acestea lasă să transpară preocuparea aproape obsesivă a artistului pentru prezența omului din față, pentru portretul de factură psihologică, în timp ce mărturiile scrise relevă interesul lui Baba pentru elementele de limbaj plastic și cromatică.
Curatori: Monica Enache, Maria Muscalu Albani
2 noiembrie 2018 – 28 februarie 2019
Galeria Națională – parter
Program de vizitare: miercuri-duminică, orele 10.00 -18.00
Gratuit: prima miercuri din fiecare lună
Marin Gherasim – Arhitecturi spirituale.
Expoziția dorită de Marin Gherasim la aniversarea celor 80 de ani pe care urma să-i împlinească în decembrie 2017 are loc postum, un an mai târziu, la Muzeul Național de Artă al Moldovei. Puteţi admira 52 de lucrări de pictură din colecția familiei care acoperă o perioadă de aproape 40 de ani din cariera artistului, respectiv 1976 -2015.
Organizator: Muzeul Național de Artă al Moldovei, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău, Uniunea Artiștilor Plastici din România
Curatori: Alina Gherasim, Călin Stegerean
Durata: 26 octombrie – 25 noiembrie 2018
Lia Perjovschi. KM-kit. 1999-azi.
Muzeul Cunoaşterii este prezentat ca un model arhitectural, un proiect ce constă în construirea unui muzeu trans-disciplinar în care sunt prezentate instalații de colaje text-imagine și care continuă adesea prin mai multe camere, ca reprezentări vizuale ale cunoștințelor, experiențelor și amintirilor artistei. Muzeul Cunoaşterii/Knowledge Museum îndeplinește cerințele clasice ale unui muzeu: arhivarea, organizarea și prezentarea contextelor sociale, politice și artistice.
Organizator: Muzeului Naţional Cotroceni, Spaţiile medieval
Durata: 19 octombrie – 25 noiembrie 2018
VĂZÂND ISTORIA – 1947-2007 / SEEING HISTORY – 1947-2007.
Expoziţia pune în centrul discursului curatorial fondul documentar al MNAC, mărturiile fotografice și documentare despre frământata istorie a României între 1947 – anul instaurării doctrinei estetice a realismului socialist – și 2007, anul intrării în UE. Pe acest parcurs temporal, cultura vizuală va fi unul dintre elementele care vor ajuta la vizualizarea Istoriei României. Arta este indestructibil legată de alte componente ale discursului cultural și nu poate fi prezentată sau percepută independent.
Organizator: Muzeul Naţional de Artă Contemporană
Curatori: Cristina Cojocaru, Călin Dan, Sandra Demetrescu, Mălina Ionescu, Adriana Oprea, Magda Predescu, Irina Radu
Smaranda, privirea unei femei de la final de secol XVIII.
Este o expoziție-mărturie despre ctitoria ridicată de cel dintâi domn fanariot, Nicolae Mavrocordat, între 1716 și 1722 – Mănăstirea Văcărești – cea care a fost cel mai vast ansamblu monastic al Bucureștilor, neegalată realizare a artei post brâncovenești din veacul al XVIII-lea. Vizitatorii vor avea ocazia să vadă și să afle detalii relevante despre noi fragmente de pictură murală extrase de la Biserica Mare a Mănăstirii Văcărești din București, realizate în tehnica a fresco, inclusiv despre Smaranda Văcărescu, personajul care a inspirat denumirea acestei expoziții.
Organizator: Muzeul Municipiului București – Palatul Suţu
Durata: 31 octombrie 2018 – 30 iunie 2019
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.