Ați auzit de portul Giurgiulești? Dacă nu, să sperăm că rămâne așa!

„România este deja implicată în acordarea de sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev”! Declarația a fost făcută, pentru agenția TASS, de către Iuri Pilipson, oficial din cadrul Ministerului rus de Externe, cu referire la faptul că portul Giurgiulești ar fi fost transformat „într-un nod de tranzit pentru livrarea diverselor mărfuri către Ucraina, […]

Ați auzit de portul Giurgiulești? Dacă nu, să sperăm că rămâne așa!

„România este deja implicată în acordarea de sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev”! Declarația a fost făcută, pentru agenția TASS, de către Iuri Pilipson, oficial din cadrul Ministerului rus de Externe, cu referire la faptul că portul Giurgiulești ar fi fost transformat „într-un nod de tranzit pentru livrarea diverselor mărfuri către Ucraina, […]

„România este deja implicată în acordarea de sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev”! Declarația a fost făcută, pentru agenția TASS, de către Iuri Pilipson, oficial din cadrul Ministerului rus de Externe, cu referire la faptul că portul Giurgiulești ar fi fost transformat „într-un nod de tranzit pentru livrarea diverselor mărfuri către Ucraina, inclusiv a celor destinate forțelor armate ucrainene”.

De menționat că portul Giurgiulești este situat la gurile Dunării, în apropierea graniței cu România și cu Ucraina, având un terminal petrolier, două terminale de cereale și un terminal pentru alte mărfuri fiind singurul punct de ieșire la mare și prin care sunt gestionate peste 70% din importurile și exporturile pe cale navigabilă ale Republicii Moldova

De fapt, despre ce este vorba? Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a preluat, în aprilie 2026, drepturile de operare în portul Giurgiulești, anterior deținute de ICS Danube Logistics, cu finanțare de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

La data achiziției, guvernul României declara că investiția va contribui la consolidarea rolului Portului Constanța în regiunea Mării Negre, cu obiectivul de a fi transformat într-un hub regional care să asigure interconectarea dintre Uniunea Europeană și regiunile învecinate, precum și că „această tranzacție oferă pârghii suplimentare operatorilor din România și Republica Moldova pentru sprijinirea procesului de reconstrucție viitoare a Ucrainei”.

Altfel spus, o companie națională din Româna a făcut o investiție pe teritoriul Republicii Moldova! Nimic rău, dimpotrivă, am putea spune! Nu este prima investiție de acest gen a unei companii de stat din România în Republica Moldova, dat fiind faptul că Transgaz operează Sistemul Național de Transport a gazelor naturale din Republica Moldova, începând din septembrie 2023.

Nu voi intra în detaliile financiare sau comerciale ale niciuneia dintre cele două tranzacții! Sper doar că achizițiile respective sunt profitabile pentru companiile statului român!

Însă nu pot să nu mă întreb cine asigură securitatea acestor investiții, în contextul în care acestea nu se află pe teritoriul național al României? În prim plan se află portul Giurgiulești, dată fiind declarația lui Iuri Pilipson despre utilitatea portului Giurgulești pentru “livrarea diverselor mărfuri către Ucraina, inclusiv a celor destinate forțelor armate ucrainene”, conexată cu exploziile de la bordul unor nave care transportau propan, cărbuni sau alte mărfuri destinate Ucrainei, la o distanță oarecare de litoralul românesc al Mării Negre, sau raidurile cu drone asupra porturilor dunărene ucrainiene Reni și Izmail.

Fără a încerca să devenim prăpăstioși, nu putem să nu introducem încă o variabilă în ecuația asigurării securității portului Giurgiulești și anume declarația Șefului Armatei Române referitoare la perimetrul Neptun Deep și nu numai: „Zona Economică Exclusivă nu este acoperită de Articolul 5 din NATO. Există riscul să apară interferențe în zona noastră… Îngrijorarea noastră este să dezvoltăm capacitățile necesare pentru apărarea infrastructurii critice. Nu vorbim doar de Neptun Deep, ci și de cabluri electrice sau de comunicații submarine”.

Doar că aici lucrurile stau mai bine ca în cazul portului Giurgiulești, în cazul unor „interferențe” generate de războiul din Ucraina! De ce? Pentru că, chiar dacă nu putem invoca articolul 5 ca să ne apere NATO, infrastructurile critice menționate de Generalul Vlad Gheorghiță se află într-o zonă a Mării Negre care este adiacentă apelor teritoriale române, sub jurisdicția Convenției ONU asupra dreptului mării, deci este protejată de Armata Română! Însă lucrurile se complică atunci când discutăm de protejarea unei investiții românești aflată pe teritoriul unui alt stat, mai precis portul Giurgiulești, aflat pe teritoriul Republicii Moldova! Fără a avea intenția de a da o însemnătate prea mare declarației acestui Iuri Pilipson, mă întreb cine îi va proteja pe cetățenii români care lucrează în Portul Giurgiulești în cazul unor drone cu explozibil care s-ar putea „rătăci” prin zonă? După cum vedeți, nu îmi pun întrebări legate de riscul investițional pentru compania de stat română! Mă gândesc că investiția este destul de profitabilă pentru a avea asigurare internațională!

Distribuie articolul pe:

6 comentarii

    1. Au rusii motiv sa-l scoata din uz. Maine s-ar putea sa nu mai fie. Si uite asa de investitie se va alege praful.

      1. Ce investitii visati mai fratilor? Portul ala l au luat exclusiv sa ajute saracii ughraineni, nu vi se pare ca se misca lucrurile mult prea rapid sa fie doar mioritzii nostri in spate?

  1. Noi in loc sa ne ocupam de investitii la noi in tara unde este nevoie ,facem investii pe teritoriul altei tari .Chiar am terminat tot ce avem de facut la noi in tara si acum ne ocupam de investitii in alta tara ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.