Salariul minim ar putea urca până la 5.079 de lei în 2027. Ce variante are Guvernul și cât a decis Bulgaria

Bulgaria va avea de la 1 ianuarie 2027 un salariu minim brut de 660 de euro, după ce decretul guvernului a fost publicat în Monitorul Oficial, potrivit Novinite.

Salariul minim ar putea urca până la 5.079 de lei în 2027. Ce variante are Guvernul și cât a decis Bulgaria

Bulgaria va avea de la 1 ianuarie 2027 un salariu minim brut de 660 de euro, după ce decretul guvernului a fost publicat în Monitorul Oficial, potrivit Novinite.

Guvernul de la Sofia a aprobat o creștere de 6,4% a salariului minim, în timp ce la București Ministerul Muncii a pus pe masă variante cuprinse între 4.593 și 5.079 de lei brut, iar sindicatele și patronatele cer soluții diferite, respectiv majorarea și înghețarea salariului minim.

În România, salariul minim brut este acum de 4.325 de lei pe lună, iar nivelul pentru anul viitor nu a fost încă stabilit, Ministerul Muncii analizează trei scenarii.

Plus 6,4% la Sofia, sub cererea sindicatelor

Decretul, adoptat de Consiliul de Miniștri pe 29 octombrie și publicat pe 3 noiembrie, ridică salariul minim de la 620,20 la 660 de euro, adică cu 39,80 euro sau 6,4%, iar tariful orar minim ajunge la 3,98 euro.

Suma se aplică unei luni complete de muncă, cu opt ore pe zi și cinci zile pe săptămână. Ministrul Muncii și Politicii Sociale, Natalia Efremova, a arătat că majorarea, de care vor beneficia aproximativ 462.000 de angajați, depășește inflația anuală de 5,7% și se încadrează în posibilitățile bugetului, potrivit Novinite.

Consultările din 23 octombrie, din Consiliul Național pentru Cooperare Tripartită, s-au încheiat fără acord.

Patronatele reprezentative au susținut în totalitate propunerea, considerând că 6,4% compensează integral inflația, în timp ce sindicatele au calificat suma drept insuficientă pentru un trai decent.

Confederația Muncii „Podkrepa” a calculat un venit net de aproximativ 512 euro, care îi lasă pe bulgarii plătiți cu salariul minim pe ultimul loc din UE, iar Confederația Sindicatelor Independente din Bulgaria a cerut 690 de euro.

Noua formulă bulgară

Majorarea este prima calculată după un mecanism nou. Până acum, salariul minim se stabilea la 50% din salariul mediu brut dintr-o anumită perioadă. Noul sistem fixează un interval în care Guvernul alege suma: limita de jos nu poate fi sub salariul minim din anul anterior, iar plafonul rezultă din patru indicatori cu pondere egală, de 25%, calculați pe date oficiale.

Aceștia sunt puterea de cumpărare, raportată și la costul vieții, nivelul și distribuția salariilor, ritmul creșterii salariale și productivitatea muncii pe termen lung.

Sindicatele și patronatele negociază până la 15 mai, iar Consiliul de Miniștri decide până la 15 august. Dacă partenerii nu se înțeleg, Guvernul stabilește singur suma. La fiecare trei ani, adecvarea salariului minim va fi evaluată față de 60% din salariul median brut și de costul vieții.

Salariul minim din România, după creșterea din iulie

Din 1 iulie 2026, salariul minim brut este de 4.325 de lei, după un an și jumătate la nivelul de 4.050 de lei. Creșterea de 275 de lei brut, aproximativ 6,8%, s-a tradus în doar circa 125 de lei în plus la net, de la aproximativ 2.574 la 2.699 de lei, potrivit Digi24.

Suma corespunde unui program de aproximativ 166,7 ore pe lună, adică 25,949 lei pe oră, fără sporuri.

Potrivit datelor Ministerului Muncii, în martie 2026, înainte de majorare, 831.382 de angajați erau plătiți cu salariul minim. La 30 septembrie, circa 715.000 de salariați cu normă întreagă primeau exact 4.325 de lei.

Blocul Național Sindical (BNS) estimează însă la aproximativ 1,4 milioane numărul celor care câștigă salariul minim sau cel mult 75 de lei peste el. În plus, 1,71 milioane de angajați cu normă întreagă, aproximativ o treime din total, au venituri cu cel mult 5% peste salariul minim brut.

Locul României în UE și facilitatea de 200 de lei

În a doua jumătate a lui 2026, BNS plasa România pe locul 20 din cele 22 de state UE cu salariu minim legal, cu un echivalent de aproximativ 825 de euro brut.

Comparația directă în euro e totuși incompletă, pentru că venitul încasat depinde de taxele din fiecare țară, iar puterea de cumpărare, de nivelul prețurilor.

Salariul net de 2.699 de lei include scutirea de impozit și contribuții pentru 200 de lei din venitul lunar, aplicată între iulie și decembrie 2026 celor cu salariul de bază egal cu minimul, care respectă plafonul de venit.

Dacă Guvernul nu o prelungește, facilitatea expiră la 31 decembrie, iar o parte dintr-o eventuală majorare brută ar ajunge la stat sub formă de taxe. Este unul dintre argumentele principale ale patronatelor.

Trei scenarii pentru 2027

Raportul tehnic trimis de Ministerul Muncii partenerilor sociali, care nu reprezintă încă o decizie, pornește de la un câștig salarial mediu brut estimat la 9.768 de lei în 2027.

Prima variantă aplică formula legală, cu o inflație medie de 4,4% și o creștere a productivității de 1,79%, și duce salariul minim la 4.593 de lei, cu 268 de lei, respectiv 6,2%, mai mult, adică puțin peste 47% din câștigul mediu.

A doua îl fixează la 50% din câștigul mediu, adică 4.884 de lei, cu 559 de lei, respectiv 12,9%, peste nivelul actual.

A treia folosește plafonul de 52% și ajunge la 5.079 de lei, cu 754 de lei, respectiv 17,4%, în plus. În negocieri, intervalul de adecvare folosit este de 47-52% din câștigul mediu prognozat.

Manole: nicio majorare obligatorie din ianuarie

Ministrul Muncii, Florin Manole, a afirmat anterior că salariul minim rămâne la 4.325 de lei la 1 ianuarie 2027, o eventuală creștere urmând să fie decisă după analiza indicatorilor economici și consultarea partenerilor sociali.

El a explicat că programul de guvernare nu impune o creștere de la începutul anului.

„În programul de guvernare, sintagma ‹creșterea salariului minim pe un orizont de 12 luni› este un mod de a seta startul discuției despre acest subiect, cu un orizont de așteptare de 12 luni, adică nu de două luni, cât mai e până la 1 ianuarie 2027”, a declarat ministrul.

BNS propune 4.652 de lei

În vară, BNS a cerut 5.000 de lei brut de la 1 ianuarie 2027, invocând o pierdere de peste 13% a puterii de cumpărare. La începutul lui noiembrie, confederația a coborât la o propunere tehnică de 4.652 de lei, cu 327 de lei peste nivelul actual.

Calculul pornește de la salariul de 4.050 de lei, actualizat cu scumpirile din perioada în care a stat înghețat, până la circa 4.390 de lei. Formula legală, aplicată acestei baze, dă 4.652 de lei, aproximativ 48,5% din câștigul mediu prognozat, deci în intervalul de negociere prevăzut de lege.

BNS cere un salariu minim „calculat transparent și echitabil: fără înghețări salariale, fără ‹zid fiscal›”. Sindicatul subliniază și distanța față de costul traiului: coșul lunar pentru un trai decent al unei familii cu doi adulți și doi copii era estimat la 11.668 de lei în septembrie 2026, față de un salariu minim net de 2.699 de lei.

BNS mai avertizează că, dacă salariul minim crește, iar veniturile aflate imediat peste el rămân neajustate, tot mai mulți angajați ajung grupați în jurul pragului minim.

IMM România cere înghețarea la 4.325 de lei

La polul opus, IMM România va cere Guvernului să păstreze salariul minim la 4.325 de lei și în 2027 și avertizează asupra presiunii pe firme. Microîntreprinderi reprezintă aproape 98% din companiile românești, iar „o creștere a salariului minim pe economie va însemna o adâncire, de fapt, a crizei.

Va însemna că statul va stoarce în continuare bani de la mediul privat”, a declarat Florin Jianu, președintele IMM România.

Potrivit simulării organizației, salariul minim actual înseamnă pentru angajator un cost total de aproximativ 4.418 lei pe lună.

La o creștere de 300 de lei, până la 4.625 de lei brut, costul ar urca la circa 4.729 de lei, adică 311 lei în plus. Angajatul ar primi însă doar aproximativ 100 de lei în plus la net, dacă facilitatea de 200 de lei expiră, iar statul ar încasa circa 212 lei, în jur de 68% din costul suplimentar.

La o creștere de 500 de lei, costul pentru angajator ar ajunge la aproximativ 4.934 de lei.

La nivelul economiei, cele două variante ar adăuga costuri salariale de 6,6-10,9 miliarde de lei pe an, din care bugetul ar colecta 4,5-6,3 miliarde de lei. Cumulată cu scumpirea energiei și a combustibililor, o asemenea majorare ar reduce cu 12-18% profitul mediu al firmelor afectate, estimează IMM România.

Jianu a mai afirmat că peste 125.000 de firme și-au închis activitatea în primele opt luni ale anului și că România s-ar putea îndrepta spre pierderea a aproximativ 100.000 de locuri de muncă în 2026.

Ca alternativă, organizația propune reducerea fiscalității pe muncă. Într-un sondaj al IMM România, 84,7% dintre antreprenori au susținut scăderea taxării salariilor cu cinci puncte procentuale, iar organizația cere Guvernului o analiză comparativă a celor două instrumente, majorarea salariului minim și reducerea taxării.

Echilibrul căutat de Guvern

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că Executivul trebuie să împace protejarea puterii de cumpărare cu păstrarea competitivității economiei.

„Avem o problemă legată de competitivitatea economiei României și trebuie să o luăm în calcul. E adevărat că, pe de altă parte, și sindicatele au cereri justificate, după un an de zile extrem de complicat, după multe luni de scădere a consumului și după luni în care puterea de cumpărare a fost afectată. Trebuie să găsim buna măsură între aceste două tipuri de solicitări, astfel încât nici să nu afecteze economia în 2027, dar, pe de altă parte, să existe un echilibru care să ajute și să protejeze oamenii”, a declarat Nazare.

Citește și: Sindicatele îi cer premierului să majoreze salariul minim. Ce spun despre legea salarizării

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.