Măreția zilei de 24 Ianuarie – realizarea unui stat unitar, în pofida voinței

România ar fi trebuit să finalizeze la finalul anului 2023 realizarea cadastrului sistematic însă, până acum, doar 7% din UAT au

Experimentul Pitești. Îmi aduc aminte începutul anilor 80, atunci când într-o bună zi, toți locuitorii județului

Înainte de a interzice românilor închinatul la sfintele moaște, de ce nu construiești, tu cezarule prea-puternic, o lume în care românii să aibă spitale și școli, în care românii să aibă acces la apă, să aibă slujbe mai bune decât culesul sparanghelului luteran? De ce?

Pe scenariul mediu, fiecare actual elev/student va pierde 16 000 dolari în întreaga sa activitate, din cauza restricțiilor COVID 19

Rezultatul? Nici nu e prea greu de ghicit: suntem pe locuri fruntașe, printre primii trei în Uniunea Europeană la procentajul morților care puteau fi prevenite

Vrem pensii ca afară, dar din contribuțiile pe care nu le plătim. Vrem o țară ca afară, dar preferăm să plătim poliția, nu profesorii. Sigur vrem noi o țară ca afară?

Nu a existat niciun guvern din ultimii 30 de ani care să nu anunțe o „reformă” majoră sau structurală în energie; s-au comasat foste intreprinderi socialiste, s-au „integrat”, apoi s-au „divizat”, s-au schimbat mii de directori, de miniștri și de administratori și iată rezultatul (…)

Nu există în toată Uniunea Europeană o clasă conducătoare mai disprețuitoare cu educația propriei națiuni decât cea din România.

Mai pe românește, oameni buni, România a fost atât de bine condusă că a reușit să aibă cea mai mare cădere economică din UE, cu excepția națiunilor puternic afectate de închiderea sectorului turistic!

Blatul este, de altfel, singurul tip de politică, accesibil mediocrităților care conduc cele două armate. Blatul este și cea mai comodă modalitate de a împiedica împrospătarea clasei politice.

73 de miliarde de euro ne va costa, în următorii 7 ani, birocrația europeană, numită pompos „administrația publică europeană”, o armată de funcționari, înscăunați în diferite agenții, directorate sau pe la parlament.

De la prima lectură a piesei „O scrisoare pierdută” și până astăzi, politica pare a fi supusă acelorași canoane și populată cu aceleași personaje.