Măreția zilei de 24 Ianuarie – realizarea unui stat unitar, în pofida voinței puterilor continentale. Practic, 24 Ianuarie este ziua în care ne-am trezit munteni și moldoveni și ne-am culcat români.
CÂND ABILITATEA POLITICĂ EXISTA
Pentru oricine privește cu atenție ce s-a întâmplat la 24 Ianuarie 1859 și, mai apoi, la 24 ianuarie 1862, este cât se poate de clar că, în doar trei ani, cu sfidarea tuturor marilor puteri ale continentului, un grup de câțiva oameni au făurit un stat național unitar, fără să tragă un singur glonț și fără să piardă un singur om.
Mai simplu spus, statura marțială a colonelului Cuza și mintea sclipitoare a lui Kogălniceanu au creat România modernă. Pas cu pas și pe sub nasul sultanului otoman și al țarului rus. Deși faptele sunt în general cunoscute, nu strică să le prezentăm exact în secvența în care trebuie privite pentru a fi înțelese.
Prima lege din această țară, în sens modern este intitulată „CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române” și a fost publicată în Monitorul oficial din 7 august 1858. Această convenție este, de fapt, decizia următorilor: „Majestatile loru Imparatul Ottomaniloru, Imparatul Austriei, Imparatul Francediloru, Regina Rigatului-Unitu a marei Britanii şi Irlandei, Regele Prusiei, Imparatul tutulor Rusiiloru şi Regele Sardiniei” și cuprinde hotărârea acestora de a se înființa o federație, numită „Principatele-Unite Moldavia şi Valahia”, aflată sub suzeranitatea Porții Otomane (art.1), cu doi domnitori diferiti (numiți „hospodari” și două parlamente diferite (numite „adunări elective”):
„Articolul 3
Puterile publice voru fin încredinţate, în fiecărui Principatu, unui Hospodaru sau unei Adunări elective ce voru lucra în cadurile prevadute de aceasta convenţie cu concursulu unei comisii centrale, comuna ambeloru Principate.”
Pentru a fi și mai clar că vorbim de un stat federativ merită citat și articolul 6:
„Legiuirile de interesu specialu fie-căruia Principatu voru fi pregătite de Hospodaru şi votate de Adunare.
Legiuirile de interesu comunu amîndurora Principateloru voru fi pregătite de Comisia Centrala şi votate de Adunări, la care voru fi supuse de către Hospodaru”.
De asemenea, articolul 22 vorbește despre două bugete statale diferite: „Budgetulu venitoriloru şi acela alu chltueliloru, pregatita anualu pentru fie-care Principatu, prin îngrijirea Hospodarului respectivu, şi supusu Adunarei, care va putea face amendamente, nu voru fi definitive de catu după ce voru fi votate de densa.
Dacă budgetulu nu ar fi votatu în timpulu priinciosu, puterea esecutiva va indestula serviciului publicu după budgetulu anului precedentu.”
Acestea toate, puse la un loc, constituie dovada faptului că puterile continentale au dorit ca cele două principate române să creeze un stat federal, nicidecum unul unitar și național.
Dar, cu toate acestea, abilitatea politică și înțelepciunea unui grup de patrioți au făcut ca, la 24 ianuarie 1859, la București să se voteze domnitor („hospodaru”), aceeași persoană care fusese votată și la Iași, pe 5 ianuarie. Pusă în fața faptului împlinit și cu sprijinul Franței lui Napoleon al III-lea, la 13 aprilie 1859, Conferința de la Paris a puterilor garante recunoaște oficial faptul împlinit de la 24 ianuarie 1859. Imperiul Otoman, însă, l-a recunoscut pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor, în condițiile concrete de la București, abia prin firmanul din 16 decembrie 1861. Și pentru a face o paralelă interesantă cu ceea ce se întâmplă astăzi, Imperiul habsburgic nu a recunoscut niciodată noua situație a Principatelor Unite.
Începând cu validarea de către otomani a alegerii unui domnitor comun, Cuza demarează imediat un alt proces dificil și anume unificarea formală a tuturor instituțiilor noului stat, astfel încât, într-un alt 24 ianuarie, în 1862, se reunește, la București, primul Parlament comun al principatelor, semn că Unirea era deja completă din punct de vedere instituțional. Deja la 22 ianuarie, cu doar două zile înainte, se instaurează primul guvern unic, cel condus de către Barbu Catargiu.
MIHAIL KOGĂLNICEANU, ARHITECTUL MARILOR REFORME
Imediat după asasinarea misterioasă a primului premier român, sub clopotnița de pe dealul Mitropoliei, la 8 iunie 1862, în urma unui discurs în Parlament în care apăra un proiect mult prea puțin reformator de lege rurală, în ziua de 23 iunie, gruparea a 26 de deputați, condusă de Mihail Kogălniceanu inițiază o moțiune prin care acuză refuzarea reformelor de către conservatori și cere urgentarea acestora.
Citeste continuarea pe qmagazine.ro
Cum se face ca toti astia de pe-aici isi fac palate imediat dupa ce pun mana pe putere. De ce nu si le fac inainte? Ati vazut ce palat si-a tras coclarul asta la Ruginoasa dupa ce a ajuns domnitor? Partea funny e ca prostii se duc si acum sa-l viziteze cica-i casa memoriala. Memoria a ce? A parvenirii?
pentru ca loja grecoteilor masoni fosti fanarioti era mai puternica decat a alora genovezo-italieni?
kogalniceanu, doukas (duca i.g.), ghika, iorga kantakouzenos, mavrokordatos, sutu (soutzos), toti unu si unu nu prea ii aveau la inima pe cozadini rosetti mai ales cand venea vorba de imparteala. faptul ca baietu era corcit si cu ceva sange polonez sau mai grav in ochii lor moldovean, oy vey ademonos! In caz ca nu va-ti prins gretzili din cartieul Phanar nu ii inghiteau pe ai din cartierul genovez ori ca erau din alt trib ori ca se corcisera cu italienii si asta e strict verbotten la parsiviii astia fanatici. d-aia si alcesandri a fost dat de-o parte si trimis la compus de poezii pe mosie. Iar ca bonus Legiunea a fost de fapt razbunarea vlahilor contra grecilor care i-au masacrat peste tot pe unde i-au prins inclusiv in fosta Dacie si a polonezilor contra evreilor care tot asa au facut si care tot un fel de greci sunt dar schizofrenici – asta e o realitate nu o insulta, incidenta schizofreniei chiar este foarte mare la evrei si sistemul lor medical face eforturi sustinute sa o combata. probabil si un pic de razbunare a moldovenilor pe olteano-valahi dar aci e discutabil.
Ce „date economice”?! ‘Colea e încă ca în Proșorient: voroviț’ dîșkuțîi. HAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHAHA!
INSuleaua bukaleță dă az’, Dighitalizată șî Tab(bu)lehtizată
https://www.youtube.com/watch?v=d5GN_4yJW8c
ca în vilayetu’ to’ar’ș șî pr’etin, nu-i în stare să publice datili stattistice nici la Ykonomiye, nici la Ynf(el)lațîie, nici la Rețănsămîntu’ făckut la-dzieci-ani-o-dată! Ca în Miticistanu’ în devenire a’ lu’ Kuza, dă atunci……[RumBurak Rishi]
MINCIUNI & LEGENDE, ca șî „înființarea” pă-cont-propriu a voievodatelor dunărene!
https://qph.cf2.quoracdn.net/main-qimg-08887eb84ab465e9bd638c931d3a06f8
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2e/Cumania_%281200%29_eng.png/1024px-Cumania_%281200%29_eng.png
Masoneria franțuză a făcut totul! DÎN PIKS, la Pariz, la Bruksăl la ur$$ula, sau unde o fi făcut! …ca pe cursu’ valutar zilnik a’ lu’ masonu’ „Manoli” la B.N.R.
Cine poate crede că o populime TOTAL analfabetă a fost atunci în stare să VOTEZE (procentul de voturi anulate la alegerile DE AZ’ în Moldova șî Valahiya se apropie de 10%! d’-apăi atunci!), și – oare – care era sistemul de verificare și centralizare a voturilor în două vilayete otomane, surori cu celelalte (Anadolu, Syriia, Liban, Eghipet, Iraq, Lybiia, Tunusiia, Al-Djezayriia!), ce n-au beneficiat pînă atunci sub phanarioți de nici un fel de organizare statală (tot ce exista erau „vodă” x 2, „arnăuții lu’ vodă” x 2, „kaymakam” x 2, „Divan” x 2, plus sistemul de poștă otoman cu skimbarea cailor, cu Bukalele stațîie principală, în mlaștinile Neajlovului, dupe ce fuse SAIVAN a’ ciobanului Bucur coborît cu oili dîn Transilvania, în transhumanța anuală)? Vă faceț’ dă rîs dă 164 dă ani, rîde toată Ioropa dă voi, cum rîdeț’ voi dă copchii care mai cred în Moș Gerilă……[RromBurak Özçivik]
„Cu toți știm c-an 1859 sa-u unit moldova cu Țara românească. Atunci ardeleni de c-eau liber azi?”
Dacă textul e chiar al tău :
– revin cu precizări..
– la întrebare răspund deja : … pentru că textierul este dobitoc !
Generale, decenii la rând nemernicia profesorilor de istorie au garnisit Istoria României cu tot felul de floricele ca să dea bine la patriotism. Spun „nemernicie” deoarece: a venit generalul – profesorii de istorie l-au pupat în dos pe general, a plecat generalul a venit regele – profesorii de istorie s-au înghesuit la dosul regelui, a plecat regele au venit ruşii – profesorii de istorie buluc la dosul lui Stalin, a tăiat Dej ţeava cu gaz şi mai apoi Ceauşescu a ajuns preşedinte – toţi profesorii aveau carnete de partid şi erau roşii în cerul gurii. Aşa că vezi matale bei dom’ general cum stă treaba cu Istoria României? E plină de eroi. Cum dai pagina, hop un erou! Nimeni nu spune că eroul X a babardit toate boieroaicele boierilor, nimeni nu spune că eroul Z a fost un aventurier, nimeni nu spune că ăla a fost beţiv, cartofor, afemeiat, samsar de copii sau smintit cu acte-n regulă -TOŢI AU FOST EROI VITEJI ŞI INTEGRI.
În concluzie:
BEI DOM’ GENERAL PATON, CITEŞTE ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ DE ALŢII CĂ DAC-O CITEŞTI PE CEA SCRISĂ DE AI NOŞTRI RIŞTI CA DIN PREA MULT PATRIOTISM SĂ NU DEA VR’UN CAMION – SAU BARNA CU TROTINETA – PESTE TINE ŞI SĂ MORI PARAPLEGIC.
Hahaha …. şi Paton a fost un erou (spun unii). Dar întreb: CE FEL DE EROU E ĂLA CARE ÎN LOC SĂ MOARĂ PE CÂMPUL DE LUPTĂ, DĂ COLŢU’ DIN CAUZĂ DE CAMION, PARAPLEGIE ŞI NISCAIVA PROBLEME CU PLĂMÂNI!
Sa vezi un ofiter chipes in miezul sec XIX e ca si cum pui o puicuta langa un Ferari azi, uita si de copii si de sot, i se pune solzi la ochi.Era un om cu succes la femei, dar nu a fost si Carol 2 un chipes ofiter, da nu si reformator nici bun conducator ce a dovedit ce secatura e.. ROMÂNIA 🇷🇴 de azi e vointa bonjuristilor de atunci, vointa reginei Victoria si foarte marea vointa a imparatului Napoleon si atata, boierii plini de bani oricum faceau vointa pungii otomane… La multi ani de marea unire 🍾!
impropriu mica