Avansul AfD în Germania și ascensiunea AUR. Cum războiul din Ucraina alimentează populismul de dreapta în Europa

Alternativa pentru Germania (AfD, Alternative fur Deutschland) a câștigat detașat alegerile din landul estic Saxonia-Anhalt. Pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, un partid considerat parțial de extremă dreapta obține un rezultat atât de bun: aproape 44% potrivit rezultatelor parțiale, un scor mai mult decât dublu față de creștin-democrați, care au ajuns la mai puțin de 18%. Acest succes electoral marchează un moment de cotitură în peisajul politic german, cu implicații profunde pentru echilibrul de putere din Europa, potrivit unei analize Deutsche Welle.

AUR urmează modelul AfD în România

În România, AUR se află între 36% și 38%, dublu față de PSD, cel mai mare partid autohton. Nu e clar dacă radicalii de la AUR își vor putea menține acest scor pe fondul disensiunilor dintre diferitele tabere din partid. Oricum, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este deja al doilea cel partid din parlament cu 18%, dar deocamdată nu a reușit să se coalizeze în mod sistematic cu celelalte formațiuni naționalist-populiste, SOS și POT, ai căror parlamentari migrează spre PSD și PNL. În total, cele trei formațiuni extremiste au câștigat la scrutinul din 2024 aproape o treime din locurile parlamentare. Acest rezultat are ca efect, între altele, lunga criză politică de la București, fiindcă formațiunile considerate democrate au încercat să izoleze AUR în așa fel încăt să nu existe riscul ca acest partid să ajungă la guvernare.

Implicațiile scorului AfD

AfD a reușit să adune un scor atât de mare încăt a ajuns aproape de o majoritate absolută în landul Saxonia-Anhalt, ceea ce ar însemna:

(1) efecte imediate în Germania de Est; (2) necesitatea de a izola AfD fie printr-o coaliție greu de format din punct de vedere ideologic – CDU-Partidul Stângii-SPD-Verzi, fie printr-un guvern minoritate, la fel complicat de format; (3) ambele variante alimentează însă nervozitatea alegătorilor extremiști, care, la fel ca în România, acuză formațiunile democratice de cartelizare și de ignorarea voinței populare; (4) dezbaterea privind interzicerea AfD poate continua la nivel teoretic, dar practic vorbind, un partid cu un scor de aproape 44% într-un land, fie el așa mic cum e Saxonia-Anhalt, e imposibil de scos în afara legii fără a afecta legitimitatea sistemului juridic german, așa cum, in România, anularea alegerilor a creat o ruptură atât în sistem, cât și în societate.

Trendul extremist ia amploare în Europa de Est pe fondul schimbării percepției asupra războiului din Ucraina

Trendul crescător al apetitului pentru naționalism, populism, extremism se vede peste tot în Europa, în Estul continentului însă pericolul e mai mare. În primul rând din cauza nostalgiei și a încrederii mai mari în regimuri autoritariste decât în favoarea libertății individuale: 36% dintre slovaci și români, 33% dintre cehi consideră că „un sistem totalitar fără alegeri regulate e bun pentru țara lor” (GLOBSEC Trends 2025).

Ucraina pierde din susținere în Europa de Est, inclusiv în România: 44,5% dintre români cred că Rusia va câștiga războiul (INSCOP, februarie 2026), față de 26% în 2022 (INSCOP, mai 2022). Peste 50% dintre români credeau în 2022 că Ucraina va câștiga războiul (INSCOP, mai 2022). În patru ani opiniile s-au schimbat complet. Votanții AUR, la fel ca cei AfD, cred în proporție mai mare că România nu trebuie să ofere niciun ajutor Ucrainei și că ar trebui să rămână neutră dacă un stat NATO e atacat (INSCOP, februarie 2026).

Scepticism față de NATO și UE

Electoratul AUR crede cel mai puțin că NATO ar apără România la nevoie. Cercetările făcute de ECFR (European Council on Foreign Relations) scot în evidență că în cele mai multe state europene, majoritățile văd Ucraina ca aliat sau partener necesar, dar poziția dominantă e împotriva trimiterii de trupe pentru menținerea păcii după război (cu majorități clare în Germania, Franța și Polonia). România a declarat deja că nu va trimite, de teama escaladărilor. Apoi, nu există consens pentru aderarea Ucrainei la UE, iar opoziția e puternică în Austria, Bulgaria și Ungaria.

Alegătorii extremiști din Austria și Germania, din Polonia și cei ai Progressive Bulgaria (partidul populist aflat la guvernare) văd Ucraina în primul rând ca pe un rival sau chiar adversar, o tentație care există și în România. Pe fondul crizei energetice declanșate odată cu războiul din Iran, întoarcerea la petrolul și gazul rusesc este susținută de Bulgaria, Ungaria și Italia, dar și în majoritatea electoratelor radicale inclusiv AfD (Germania); RN (Franța). Nici celelalte state nu sunt departe, iar România a cumpărat mereu gaz și petrol rusesc, fie prin conductele care leagă România de Ungaria, fie prin cele care vin din Bulgaria.

Criza politică din România și viitorul democrației europene

Ajunge valul extremist la putere în Europa? 2027 închide fereastra democrației odată cu alegerile din Franța, Suedia, Italia, Polonia, Spania? În România, suveranismul ca ideologie începe să aibă tot mai mulți adepți.

Nicușor Dan se asociază curentului din perspectivă occidentală și ca simpatizant al președintelui american Donald Trump, dar prin opoziție cu naționalistul Călin Georgescu, un admirator al lui Vladimir Putin, în spatele căruia se află AUR. În jurul lor, societatea e mai divizată ca oricand, începand cu falia anulării alegerilor din 2024, continuand cu scăderea nivelului de trai din ultimii doi ani și culminand cu scumpirile din zona energetică declanșate de războiul din Iran.

Cele trei crize stratificate sunt complicate de absența unui guvern stabil, de un președinte care ia decizii lent și nu mereu în favoarea țării, de Justiția nefuncțională, de proximitatea războiului, de turbulențele interne întețite de forțe tot mai greu de descris: Horațiu Potra, brațul înarmat al prezidențiabilului Călin Georgescu, ambii acuzați de tentativă de lovitură de stat, se află pe punctul de a fi iertați de un sistem juridic întors pe dos.