Avem gaze naturale. Ce facem cu ele?

În 2030, 60% producția de gaze naturale a României va fi asigurată de exploatările din Marea Neagră, susține Sorin Gal, director în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), în cadrul Forumului Energiei, organizat de publicaţia Financial Intelligence. Problema pe care o pune acesta este ce vom face cu acesta gaz? „Din 2030, cred că vom ajunge să avem peste 60% din producţia de gaze a României din producţie exclusiv offshore. (…) În 2030, eu estimez că Marea Neagră va aduce aproximativ 10-11 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Problema cea mai mare este ce facem cu acel gaz. Aici nu pot să dau un răspuns, pentru că Legea petrolului spune că, după plata redevenţei, titularul de acord petrolier este liber să comercializeze gaze, să le utilizeze, inclusiv să le exporte”, a declarat Gal.

În țară, cererea bate pasul pe loc în condițiile în care nu apar noi unități industriale care vor utiliza gaze naturale. Singura excepție este centrala termoelectrică a Romgaz de la Iernut, care va fi gata în 2020. Însă aceasta, o va înlocui pe cea existentă în acest moment iar sursa gazelor va veni în principal din sursele onshore ale companiei de stat. Gazul ar putea fi utilizat și de către populație dar deocamdată doar 30% din cele 8 milioane de locuințe sunt racordate la rețeaua de gaze. Consumul este undeva la 1,7 miliarde de mc/an.

Un mare consumator de gaze naturale este industria petrochimică. Aceasta suferă în acest moment pentru că multe combinate nu găsesc rentabil gazul venit din export. Sunt doi mari jucători pe piață, Azomureș și Interagro a lui Ioan Nicuale. Cinci combinate petrochimice care au aviz de mediu pentru sunt oprite. Niculae s-a plâns că noua formă a OUG 114 nu îl avantajează pentru că s-a ridicat plafonarea la 68 lei/MWh pentru gazul achiziționat de companii. Interagro, prin cele șase combinate pe car ele deține, are un consum total de circa 2,7 miliarde metri cubi de gaze anual, adică în jur de 30 milioane MWh/an. ”Prin OUG 114 ni s-au oferit 5% din producția internă, iar aproape 95% trebuie să luăm din import. Nu am ce face cu cei 5%, nu ne ajută la nimic. Spre exemplu, la Chemgas avem nevoie de 487.000 MWh lunar, iar ei ne-au repartizat 25.000 Mwh/luna la prețul de 68 de lei. Toate fabricile sunt oprite şi încercăm să le dăm drumul. Dar, din moment ce nu primim niciun metru cub de gaz românesc, nu putem să le pornim cu gaz românesc. Toate cererile noastre de a obţine oferte de la cei doi producători români au fost sortite eşecului. În mai puţîn de jumătate de oră primim invariabil acelaşi răspuns: nu avem cantitate pentru voi. Încerc să cumpăr din mai multe direcţii, inclusiv din partea de sud a României. Dacă Bulgaria va reuşi să facă interconectarea cu Turcia, pe fluxul înspre Bulgaria, sunt gaze cu preţ rezonabil, care vin din Asia Mică, din zona Azerbaidjan-Turkmenistan-Iran şi chiar Turcia. Sunt cu preţuri mai bune, şi nu e vorba doar despre preţ, e vorba despre cantităţi certe respectiv siguranţa funcţionării pe o perioadă de timp. Aceste fabrici nu pot funcţiona o zi da, una nu, sau trei luni şi în a patra lună le oprim. Dacă însumam toate cantitățile repartizate de ANRE conform cantităților disponibilizate de cei doi producători români la 5 fabrici pe 6 luni nu putem lucra nici măcar cu o fabrică mai mult de 40-50 zile”, a spus Niculae.

Totodată, majoritatea termocentralelor de la noi funcționează pe cărbune, huilă, în Valea Jiului, și lignit, în Oltenia. Se discută trecerea centralei de la Craiova, a treia ca dimensiune din zona Olteniei, de pe carbune pe gaze naturale. Asta va crea însă mari probleme mineritului din zonă pentru că nu va mai avea piață de desfacere.

O oportunitate de vânzare o reprezintă piața externă însă până acum nu avem conexiuni convenabile, în sensul că lipsesc țevile care să scoată gazul afară. Conducta Szeged-Arad reprezintă o oportunitate însă capacitatea ei este scăzută. În viitorul apropiat, România și Bulgaria vor construi o conductă ce va lega Giurgiul de Ruse. În relația cu Republica Moldova, se așteaptă terminarea conductei ce va lega Ungheni de Chișnău, pentru că partea română deja a tras gazoductul până la graniță.

Oficialul ANRM susține că Marea Neagră românească are un potenţial de peste 200 de miliarde de metri cubi de gaze, iar 60% din producţia României va proveni din zăcăminte offshore în anul 2030, însă problema cea mai mare este ce se va întâmpla cu acest gaz, a declarat, miercuri, Sorin Gal, director în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), în cadrul Forumului Energiei, organizat de publicaţia Financial Intelligence. „Potenţialul Mării Negre estimat de noi – o spuneam şi în urmă cu un an – este undeva la peste 200 de miliarde de metri cubi. Eu cred că este mult mai mult şi întăresc acest lucru prin faptul că, după construirea instalaţiilor de suprafaţă şi a conductelor subacvatice care aduc gaze la mal, atât de către titularul zăcămintelor Ana şi Doina (Black Sea Oil and Gas – n.r.), cât şi de viitorii producători OMV, Exxon, Lukoil, se va crea oportunitatea de a se dezvolta şi zăcămintele mici”, a explicat Gal. Aceata a mai spus că, pe lângă zăcămintele mari, de 30-40 de miliarde de metri cubi, în jurul lor sunt foarte multe zăcăminte mici, de 4-5 miliarde de metri cubi, care vor deveni fezabile după ce vor exista în apropiere instalaţiile de suprafaţă şi construcţiile necesare pentru a aduce gaze la mal.

Potrivit lui Gal, primul mare producător din Marea Neagră va fi Black Sea Oil and Gas (BSOG), care va începe extracţia în anul 2022 cu 2 miliarde de metri cubi pe an. În ceea ce priveşte ExxonMobil şi OMV Petrom, care explorează zăcământul de mare adâncime Neptun, oficialul ANRM estimează că faza de dezvoltare va începe în 2021-2022, iar în 2024-2025, cel târziu, va începe producţia.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Cosmin Pam Matei 4576 Articole
Author

7 Comentarii

  1. Nu mai mult decât ieri am postat pe f. b. vreo 10 imagini cu modul cum au înțeles alte țări, cu politicienii lor PATRIOȚI, GOSPODARI, să valorifice banii de pe gaze și țiței! TE ÎMBOLNĂVEȘTI DE GĂLBINARE, DE OFTICĂ ȘI ALTE BOLI ALE SUPĂRĂRII! Noi N-AM AVUT gaze, petrol și toate celelalte resurse?!! CE AM FĂCUT CU ELE?! N-AM AVUT CE FACE și le-am dat „gratis” rechinilor ȘMECHERI, vorace! Imaginile, dacă vă interesează, sunt din Emirate, din Dubai, Macao, Hong Kong, Taiwan, cu poduri marine și zgârie nori, cu șosele suspendate ce par de pe altă planetă, în timp ce România pare mai boțiră și crâmpoțită decât în epoca de piatră, cu politrucii ei grobieni, oameni ai grotelor, ce fug speriați de vânătorii ce-i hăituiesc prin codri devastați, defrișați, spre a-i duce la grădina zoologică în cuști cu gratii de fier, în lanțuri! Țara asta NU e doar o „Colonie penitenciară”, a devenit și OSPICIU! Doamne, apără-i pe români!

  2. Cum adica ce faceti.Voi pulimea nimic.Ce fac criminalii care va guverneaza cu ele? Gen Bombonel,Taricescu… Le vand la secret cu redevente de rahat pt voi pt conturiile lor din afara pe bani grei.

  3. Articolul este diversionist. Legea off-shore stabilește doar taxe pentru statul român, întreaga producție este a exploatatorilor și vor face ce vor dori cu ea. Singura variantă corectă ar fi fost ca producția să fie împărțită bara-bara cu exploatatorii și fiecare parte să facă ce vrea cu ea!

  4. Romania de cca 20 de ani e condusa de babuini!? Daca intrebi un politician despre gaz! sigur raspunde gazprom ?!

  5. „Avem gaze naturale. Ce facem cu ele?”
    Le exploatam . Insa doar atitea cite consumam noi la intern . Nimic la export . Ca sa diminuam extragerea peste cit consumam , punem redevente mari . Nu mai acordam licente de explorare decit in conditia livrarii a jumatate din productia fizzica la un punct desemnat . Firmele de explorare si exploatare trebuie sa se inregistreze in Rou , sa-si faca bilantul aici si sa plateasca impozite aici . Obligarea de a-si construi echipamentele in Rou . Etc , etc…

  6. Tu nu intelegi ca FARA INDUSTRIE, adica Combinate sidelurgice, neferoase, chimice si petrochimice, consumul de gaz si energie este MINIM, Cea mai inalta valorificare a gazului este SINTEZA unor substante, de la polimeri la medicamente, apoi ”arderea” in termocentrale electrice si cea mai slaba afacere,vanzarea ca materie prima pt. marile industrii. Daca in 30 de ani a disparut industria la cererea FMI si Bancii mondiale ca sa ne dea imprumuturi, a UE ca sa ne admita in comunitate, impartindu-si prada, pardon privatizarea, bancilor, distributiilor de gaz si energie, Petrom, si campurile de hidrocarburi, ce-i pomenesti doar pe doi PM cand tara asta a avut cea mai ”stralucita” perioada sub Basescu-Boc? A mai existat un Stolojan, un Radu Vasile un Cirbea, de astia n-ai auzit? N-ai auzit de dobanzi de 150%, de prabusirea monedei intr-o singura zi de aprox. 50%? Pentru ce inculti divaghezi ca fac nu stiu ce pe ascuns niste PM? Crezi ca se vor inalta de la fier vechi Laminoarele, industria sarmei, oteluri speciale CUG-Cluj, Progresul Braila, IMBG, Smenatoarea, Tractorul, Electroputere etc.?

  7. Marco ai spus tot ce si cum trebuia spus.1.Industrie petro-chimica(profitabilitate maxima)2.Producerea de curent electric(mai putin profitabil)3.Vanzarea ca materie prima(in mare parte ungurilor care au suportul Germaniei pentru construirea de combinate de ingrasaminte chimice de la zero decat sa le permita romanilor sa le deschida pe cele deja existente-vezi Ion Nicolae

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.