Războiul din Iran a dus la creșterea prețului îngrășămintelor. Ca și în cazul petrolului, de la acest fapt pot porni efecte în lanț care să pună agricultura Europei, și nu numai, în pericol.
„Preţurile îngrăşămintelor pe bază de azot pe piaţa mondială sunt în creştere, apropiindu-se de nivelul de vârf pe care le-am văzut la începutul invadării Ucrainei de către Rusia (februarie 2022)”, a afirmat Philipp Spinne, director al Asociaţiei germane Raiffeisen (DRV).
De ce agricultură încă merge, deși războiul din Iran pare scăpat de sub control
În Europa consumatorii încă nu sunt direct afectaţi de efectele conflictului, deoarece mulţi fermieri şi-au achiziţionat deja îngrăşăminte pentru primăvară. Acest lucru s-a întâmplat înaintea declanşării războiului din Iran, scriu jurnaliștii de la Hotnews, preluând Agerpres. Dar dacă conflictul se prelungeşte, costurile de producţie în Germania şi în alte ţări vor creşte probabil, a avertizat Asociaţia fermierilor din Bavaria.
Preţurile ridicate ale energiei duc la majorarea costului îngrăşămintelor. Preţurile gazelor sunt responsabile pentru până la 90% din costurile cu producţia de amoniac şi azot, a explicat Asociaţia industriei agrare germane.
Prin urmare, dacă gazul se scumpeşte, cresc automat preţurile îngrăşămintelor. Dacă fermierii folosesc mai puţine îngrăşăminte, scade randamentul culturilor.
Deşi aproximativ o treime din comerţul global cu uree şi aproximativ 20% din cel cu amoniac trec prin Strâmtoarea Ormuz, impactul direct asupra Europei este redus până acum.
Totuşi, la un moment dat producătorii europeni de îngrăşăminte şi produse chimice vor resimţi efectele indirecte ale preţurilor mai ridicate.