Petroliştii avertizează Guvernul că în maximum 10 ani România nu va mai scoate niciun baril de ţiţei dacă nu se relaxează politica fiscală pentru companiile care extrag hidrocarburi. “Dacă redevenţele se măresc, consecinţele vor fi catastrofale pentru industrie pentru că un nivel mărit al redevenţelor nu înseamnă altceva decât scurtarea vieţii de exploatare a unui zăcământ”, a declarat Artur Stratan, preşedintele Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA). Potrivit acestuia, închiderea unui zăcământ ar trebui să reprezinte şi o catastrofă pentru Guvern pentru că, în clipa în care un zăcământ nu mai produce deja, nu se mai produc taxe la bugetul de stat. “Se pierd şi taxa pe profit şi cash flow-ul din TVA, redevenţele, plus celelalte taxe adiţionale”, a spus Stratan. Acesta susţine că noua lege a redevenţelor ar putea intra în vigoare de la 1 ianuarie 2017, în condiţiile în care până la finalul anului, tehnic, nu se mai pot face demersurile necesare în acest sens.
În prezent, companiile petroliere plătesc o redevenţă între 3,5% şi 13% din producţie, în funcţie de mărimea zăcământului. Aceste niveluri au fost stabilite în anul 2004, la privatizarea Petrom, fiind valabile timp de 10 ani, respectiv până la finele 2014, când Executivul trebuia să le modifice. Însă, în decembrie 2014, premierul Victor Ponta a argumentat decizia Guvernului de a prelungi actualul sistem de redevenţe petroliere prin faptul că nu pot fi operate modificări „peste noapte”, deşi Executivul a început de peste un an discuţiile pe această temă cu firmele petroliere. Acum fix două luni de zile, şeful Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Gheorghe Duţu, declara că noul sistem va cuprinde redevenţele, dar şi un supra-impozit pe profitul realizat de companii din activitatea de extracţie la petrol şi gaze, precum şi o serie de deduceri pentru investiţiile realizate pe acest segment.
Negocierile petroliştilor cu Guvernul pe marginea noilor niveluri ale redevenţelor sunt în prezent îngheţate, mai ales după ce noul Cod Fiscal a amânat pentru un an de zile eliminarea taxei pe stâlp şi supraacciza la carburant. Companiile din industria petrolului susţin că nu vor să fie puşculiţa bugetară a Guvernului. Acestea cer şi eliminarea taxei de 0,5% pe veniturile obţinute din ţiţei şi de 60% pentru profiturile obţinute din liberalizarea pieţei gazelor. „Dacă lucrurile rămân aşa cum sunt astăzi, România nu va putea produce din zăcămintele pe care le are mai mult de 10 ani de acum înainte”, a spus Stratan la Digi24.
În 2015, investiţiile în sectorul petrolier au scăzut din pricina prăbuşirii cotaţiilor internaţionale ale barilului. Dacă în urmă cu un an, un baril era tranzacţionat cu 110 dolari, azi acesta se învârte în jurul valorii de 50 de dolari.
Lipsa de investiţii şi lipsa unei legi a redevenţelor dăunează grav industriei autohtone a petrolului. Conform unor surse din piaţă, citate de Cotidianul.ro, România a ratat prezenţa unor producători mondiali, precum ConocoPhillips, Hupecol sau TransAtlantic Petroleum. Cu gigantul ConocoPhillips s-au purtat discuţii, dar lipsa de predictibilitate i-a făcut să dea înapoi. Americanii de la Hupecol, compania cu sediul la Huston, Texas, a mers în Croaţia, iar TransAtlantic Petroleum mai amână intrarea în România, concentrându-se pe pieţele din Turcia şi Bulgaria. Este bine cunoscut faptul că sectorul de explorare şi exploatare a hidrocarburilor implică investiţii uriaşe, de ordinul milioanelelor de dolari. Au trecut aproape nouă luni din acest an şi niciun partid politic, fie el la putere, fie în opoziţie, nu a luat în discuţie revizuirea redevenţelor.
Statul român a colectat anul trecut redevenţe în valoare de 1,34 de miliarde de lei (302 milioane de euro), cu 10% mai mult decât în 2013, creşterea fiind susţinută mai ales de scumpirea producţiei interne de gaze naturale ca urmare a aplicării calendarului de liberalizare. Cea mai mare parte a sumelor colectate de stat sub formă de redevenţe vine din producţia de petrol şi gaze, cei mai importanţi plătitori fiind Petrom şi Romgaz. Redevenţele petroliere se calculează ca procent din valoarea producţiei, astfel că valoarea acestora este dependentă de evoluţia preţului la petrol şi gaze. Aşa se face că în 2015 trebuie să ne aşteptăm la o valoare mult mai mică a colectării. România are în acest moment 240 de zăcăminte de ţiţei, iar 90% dintre acestea sunt mai vechi de 40 de ani.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.