Avocatul Cristian Ene a explicat, pentru MEDIAFAX, care sunt consecințele deciziei CCR prin care un articol al legii 51/1991 a fost declarat neconstituțional, acesta menționând că judecătorilor li se va cere înlăturarea interceptărilor folosite pentru alte fapte și nu privind siguranța națională.
„Înseamnă că ceea ce s-a obținut în baza mandatelor pe art3. litera f vor fi invocate pe cale de excepții argumentele din decizia Curtii Constituționale, iar judecătorilor li se va cere să înlăture ca probe din cauzele penale interceptările obținute în baza acestui articol și a mandatelor de siguranță națională daca nu erau exclusiv folosite în cauze de siguranță națională. (…) Nu sunt foarte multe, numai în situația în care s-a luat manevra de siguranță națională și s-a folosit în altă cauză, adică nu s-a folosit în cauza de siguranță națională. În atare situație, sunt puține cauze, cred că 1% care să fi avut ghinionul ca persoana respectivă să fie sub puterea unui mandat de siguranță națională și ulterior să fie cercetată într-o altă faptă iar procurorul să apeleze la informația din mandatul de siguranță națională”, a declarat, pentru MEDIAFAX, avocatul Cristian Ene.
„O să le restrângă celor de la SRI temeiul pentru acele interceptări ale convorbirilor telefonice, dar și celelalte- este vorba despre situația interceptărilor telefonice sau ambientale obținute în baza unui mandat pe siguranță națională și care sunt folosite în dosarele penale. De la caz la caz, pot fi invocate ca fiind nelegal obținute, probabil. Deci avocații ar putea să ceară să se constate că a fost abuzivă interceptarea și să ceară constatarea nulității absolute”, spune un alt avocat, Romeo Cosma.
CCR susține că prin sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români” din legea de siguranță națională se înțelege că orice faptă care afectează un drept fundamental este o amenințare la securitatea națională, Curtea declarând neconstituțional articolul.
Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români” cuprinsă în art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea națională a României este neconstituțională.
„Constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României următoarele: f)subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale”, este articolul declarat neconstituțional.
„Curtea a constatat că legiuitorul trebuie să realizeze o distincție între faptele care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și care pot fi calificate drept chestiuni ce țin de dreptul penal, cu consecința incidenței mijloacelor de drept penal și procesual penal, pe de o parte, și acele fapte care sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertăților unei colectivități/comunități (de rasă, origine etnică, religie, etc), care, prin numărul de indivizi care îi aparțin, determină amploarea faptelor îndreptate împotriva acesteia, putând reprezenta o amenințare la adresa securității naționale, pe de altă parte”, explică CCR.
Astfel, judecătorii au considerat că sintagma respectivă nu realizează acestă distincție, ci se referă, în general, la atingeri grave aduse drepturilor şi libertăților fundamentale ale cetățenilor români, indiferent de calitatea de subiect individual sau colectiv a acestora.
„Rezultă că se poate circumscrie unei amenințări la adresa securității naționale orice faptă/acțiune, cu sau fără conotație penală, care afectează un drept sau o libertate fundamentală. Consecința unei atare constatări este folosirea, în toate aceste cazuri, a mijloacelor intruzive circumstanțiate activității specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale ale persoanei, reglementate de Legea nr.51/1991 (de exemplu: interceptarea şi înregistrarea comunicaţiilor electronice, efectuate sub orice formă; localizarea, urmărirea şi obţinerea de informaţii prin GPS sau prin alte mijloace tehnice de supraveghere; interceptarea trimiterilor poştale, ridicarea şi repunerea la loc a acestora, examinarea lor, extragerea informaţiilor pe care acestea le conţin, precum şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee, etc)”, precizează Curtea.
Pentru aceste motive, Curtea a constatat că reglementarea criticată contravine prevederilor constituționale ale art.1 alin.(5) referitoare la principiul legalității, în componenta referitoare la claritatea și previzibilitatea normei, art.26 referitor la viața intimă, familială și privată și art.53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, explică judecătorii.
Serviciul Român de Informații emitea mandate de interceptare pe siguranţă naţională în baza acestui articol, iar decizia CCR ar urma să restrângă numărul de mandate de interceptare.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.