Între 23 şi 27 august se desfăşoară la Théâtre Debussy din Cannes Festivalul Artei Ruse, ajuns la a 18-a ediţie. Manifestarea are întotdeauna o programare eclectică, ambiţionând o panoramă a tuturor artelor şi expresiilor artistice. Ea include arte vizuale, muzică, folclor şi tradiţii, menite să dezvluie publicului canez vestitul “suflet slav”.
Festivalul va avea ca ultim spectacol, în 27 august, coregrafia Fortuna vis Lucem, semnată de coregraful italian Francesco Ventriglia, asistat de Veronika Maritati şi interpretată de Noul Balet al Teatrului din Moscova.
Baletul în două acte este inspirat de Bolero-ul de Ravel şi de Carmina Burana de Carl Orff.
Francesco Ventriglia propune o naraţiune plastică complexă a celor două capodopere muzicale, într-o interpretare senzuală şi plină de forţă a dansatorilor şi soliştilor de la Teatrul Bolşoi, Anna Antonicheva şi Andrei Merkuriev. O producţie originală, care permite spectatorilor să aprecieze una dintre cele mai creative formaţii ale scenei coregrafice ruse care, din1989, a reuşit să seducă publicul autohton şi apoi pe cel internaţional.
Primul act al acestei coproducţii cu Palatul Festivalului şi Congreselor din Cannes, începe în sunetele puternice ale muzicii magice a lui Carl Orff, trama coregrafică fiind bazată, pentru prima dată, pe întreaga colecţie poetică a Carminei Burana.
Cel de al doilea act, Lucem, este o odă la muzica lui Ravel, un omagiu adus puterii omului în luptă cu vicisitudinile destinului. Fiecare notă a Bolero-ului este transpusă în paşi încărcaţi de senzualitate şi de forţă.
Noua producţie a lui Francesco Ventriglia relevă treptat spectatorului personalitatea celor doi solişti, aparenţa magică a mişcării trupurilor lor, provocând o emoţie care îl poate ajuta să se alăture misterelor zeiţei Fortuna.
Noul Balet a fost creat acum mai mult de 20 de ani. Trupa cuprinde acum tineri dansatori, care au fost distinşi cu unele dintre cele mai prestigioase premii din domeniile coregrafiei şi artelor performance-ului, pe primul loc aflându-se Premiul Naţional de Teatru, Masca de Aur.
Anna Antonicheva, prim balerină la Teatrul Bolşoi, s-a născut la Baku în 1973 şi a absolvit Şcoala de Balet din oraşul natal. În 1988, a obţinut Medalia de Aur şi Premiul Publicului la Prima Competiţie transcauziană a Balerinilor. A studiat apoi la Academia de Coregrafie din Moscova. În 1991, a fost angajată la Bolşoi, unde a jucat roluri diferite, cum ar fi logodnica unguroaică din Lacul lebedelor, Shireen din Legend of Love sau Myrtha din Giselle. A fost Henriette din Raymonda, a dansat cu Dmitry Belogolovtsev în Don Quixote, a apărut cu Carlos Acosta şi Asami Maki într-o versiune a Bayaderei la Noul Teatru Naţional din Tokyo, a fost Esmeralda din producţia lui Roland Petit, Notre Dame de Paris, Rita în The Golden Age. Medora în Corsarul…
Partenerul ei din spectacolul lui Ventriglia, Andrei Merkuriev, are la activ roluri importante, ca prinţul din Spărgătorul de nuci, Prinţul din Frumoasa din Pădurea adormită, în mai multe versiuni coregrafice, Albrecht din Giselle, Sigfried din Lacul lebedelor, Solor din Bayadera…
Format la Şcoala de Balet a Teatrului alla Scala, Francesco Ventriglia a făcut parte imediat după absolvire din trupa de balet a celebrului teatru. A debutat în 1998 ca solist în In the Middle Somewhat Elevated de Forsythe, iar în anul următor Natalia Makarova l-a dorit ca interpret al Idolului de Aur din creaţia sa Bayadera.
În afara repertoriului clasic, interpretările sale din coregrafii diverse, de la Balanchine la Alvin Ailey, de la Neumeier la Cranko, de la Preljocaj la Godani sau de la Kylián la Béjart, au fost aclamate de critică şi de public.
Roland Petit i-a încredinaţat rolul Toreadorului din Carmen şi al lui Quasimodo din Notre Dame de Paris. Cu Silvie Guillem, a fost Hilarion din Giselle la Metropolitan şi la Covent Garden…
Activităţii de interpret i s-a alăturat cea de coregraf, în creaţii ce au fost interpetate de dansatorii de la Scala. Să amintim La solitudine del gigante, Mandorle şi Giallo ‘700, pentru Şcoala de Balet a Teatrului. În 2006, a creat trei coregrafii pentru Roberto Bolle: La lotta che debutta a Roma alla Curia del Senato Romano, Concertul de Anul Nou de la Teatrul La Fenice din Venezia, şi Il mito della Fenice la Teatrul Smeraldo din Milano.
Ventriglia a fondat apoi Compania Eliopoli, cu care a prezentat pentru prima dată, la Bienala din Veneţia din 2007, Il mare in catene. O aprofundare a temei erotismului şi dizabilităţii. Cariera lui de coregraf a continuat la Verona, unde a realizat, în acelaşi an, Visul unei nopţi de vară, cu balerinii-étoile Eleonora Abbagnato şi Alessandro Riga şi Corpul de balet al Arenei din Verona. Şi tot în acelaşi an, a coregrafiat la Paris ceremonia de prezentare a candidaturii oraşului Milano la Expoziţia din 2015.
În 2008, la invitaţia Svetlanei Zakharova a propus la Teatrul Bolşoi din Moscova un pas de deux, Black, pe care celebra balerină l-a dansat împreună cu Andrei Merkuriev. Imediat după aceea a prezentat la Teatrul Mariinsky din Sankt Petersurg Contraddizioni, o nouă creaţie pentru Ulyana Lopatkina. Cu această ocazie a şi interpretat una dintre lucrările sale, Stabat Mater, pe muzica lui Pergolesi.
În anul următor, tot la invitaţia Teatrului Bolşoi, a creat pentru Svetlana Zakharova şi şase prim balerini ai companiei moscovite Zakharova super game, un experiment multimedia care a consolidat relaţia artistică dintre coregraf şi marea dansatoare rusă.
La New York, a reluat Black cu Irina Dvorovenko şi Maxim Beloserkovsky de la American Ballet Theatre.
În 2010, aavut premiera mondială la Scala creaţia lui Immemoria, pentru 40 de dansatori, pe muzica lui Şostakovici, iar la Ballet du Grand Thèâtre de Genève a montat noua lui piesă Sed lux permanet – Transit umbra, pe muzică de Schönberg.
În octombrie 2010, afost numit director al MaggioDanza.
În prezent, este directorul Companiei Naţionale de Balet din Noua Zeelandă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.