Bani UE pentru ONG-uri și presă: reziliență sau influență?

Pe 12 mai, Consiliul UE a anunțat că a convenit asupra unui mandat parțial pentru un nou program de sprijinire a culturii, mass-mediei și a valorilor democratice, ca parte din programul financiar multianual pentru perioada 2028-2034. Lupta pentru acest nou buget pe 7 ani este cea mai intensă din întreaga istorie a Uniunii.

Buget record pentru ”reziliența democratică” a UE

Programul Agora EU reunește programe existente, precum ”Cetățeni, egalitate, drepturi și valori” și ”Creative Europe”. Se adaugă programul ”Media+”. Programele sunt destinate cooperării culturale transfrontaliere, coproducțiilor, jocurilor video. Sunt vizate însă și sprijinirea jurnalismului independent, a mass-mediei de știri, alături de prevenirea discriminării, a transfobiei, susținerii statului de drept.

Miza Programului Agora EU este stimularea rezilienței democrațiilor europene, arată Consiliul UE. În actualul cadru financiar multianual, programele menționate mai sus au primit o alocare de circa 4 miliarde de euro. Noul program Agora EU va avea o finanțare de 8,6 miliarde de euro. Pornind de la această majorare a bugetului, au apărut criticile legate de transparența finanțării și posibila influență politică din partea executivului de la Bruxelles.

Suspiciuni privind centralizarea influenței în UE

Aducerea mai multor programe sub umbrela Agora EU, alături de propunerea UE pentru crearea unui ”Comitet Agora EU” și a unor ”birouri Agora EU” în statele membre au generat suspiciuni privind centralizarea și controlul operațional mai puternic din partea Comisiei Europene în finanțarea politicilor în cultură, presă și societate civilă. Totul este inclus într-un proiect de regulament european ce va fi dezbătut in Parlamentul European și ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2018. Logica programului este că democrația trebuie apărată în fața dezinformării, a extremismului și a polarizării sociale și că trebuie întărită reziliența societății.

Avertisment de la Curtea Europeană de Conturi

Una dintre întrebările ce planează asupra programului de 8,6 miliarde de euro pentru societatea civilă este legată de transparența finanțării. Curtea Europeană de Conturi a semnalat probleme structurale cu transparența și trasabilitatea finanțării UE acordate ONG-urilor. În opinia Curții, resurse semnificative sunt distribuite prin numeroase programe, fără a exista o imagine de ansamblu centralizată, consolidată și ușor accesibilă asupra întregului sistem. Acest lucru îngreunează controlul parlamentar și controlul public asupra modului în care sunt alocate fondurile. Un raport din 2025 al Curtii Europene de Conturi arată că există neclarități în clasificarea ONG-urilor. Verificarea respectării valorilor UE este adesea bazată pe auto-declarații. Transparența privind activitățile de lobby și utilizarea fondurilor rămâne limitată. Comisia nu monitorizează toate riscurile.

Think tank-uri apropiate de UE au primit milioane de euro

Fondurile ajung adesea la organizații, think tank-uri sau instituții media care promovează pozițiile Comisiei Europene. Potrivit propriilor informații, think tank-ul ”Friends of Europe” a primit peste 15 milioane de euro din finanțare UE între 2014 și 2024, inclusiv din programul CEDV. Președintele organizației este fostul vicepreședinte al Comisiei Europene, Etienne Davignon. El a fost președinte al Conferinței Bilderberg, din 1998 până în 2001. Deși think tank-ul își subliniază independența instituțională, orientarea sa politică se suprapune în multe domenii cu pozițiile instituțiilor UE.

Pe site-ul organizației se afirmă: ”Sprijinul pentru Ucraina nu este caritate”. Se precizează că trebuie ”câștigate atât bătălia de pe teren în Ucraina, cât și bătălia pentru inimile și mințile oamenilor din restul alianței”. În acest scop, a fost construită o ”coaliție puternică” de parteneri influenți, pentru a contracara așa-numita narațiune a oboselii față de Rusia și de război în Ucraina.

Conservatorii europeni: UE nu finanțează doar presa, ci și ideologia

După ce UE a anunțat proiectul Agora EU și proiectul de regulament european asociat, au venit criticile din partea think tank-ului MCC Brussels. A fost creat și finanțat de fostul guvern ungar condus de Viktor Orban. Va rămâne, cel mai probabil, fără finanțare după preluarea guvernării de către Peter Magyar. Fiți atenți la limbaj, spune MCC Brussels. ”Programul nu finanțează doar arta, jurnalismul sau viața civică. El finanțează condițiile ideologice în care artei, jurnalismului și vieții civice le este permis să existe”. Când Comisia nu poate impune în mod deschis o politică, finanțează un ecosistem pentru a o promova prin toate intrările laterale. Sunt ONG-uri, proiecte media, rețele ale ”societății civile”, organisme pentru egalitate, organizații de supraveghere, monitori ai dezinformării”.

”Nu este nevoie să desființezi parlamentele naționale dacă le poți înconjura cu activiști subvenționați, instanțe ostile, ONG-uri politizate, media conformistă, rețele culturale ideologizate și ”experți” finanțați de Comisie care spun cu toții același lucru”, arată MCC Brussels. Think tankul va rămâne fără finanțarea Budapestei, la fel ca și publicații precum The European Conservative sau Brussels Signal.

Lupta pentru societatea civilă

Parlamente naționale precum cele din Ungaria si Slovacia au adoptat legi care obligă ONG-urile să-și facă publice sursele de finanțare din străinătate. Au fost catalogate drept ”legi rusești”, inspirate din legea similară din Rusia, la fel ca și cea din Georgia. În Slovacia, legea a fost adoptata in 2025. A fost declarată neconstituțională la finalul anului trecut, pe fondul unei campanii puternice a societății civile. Comisia de la Veneția a considerat că legea din Slovacia contravine drepturilor omului.

Vor avea acces la fonduri și vocile critice la adresa Bruxellesului?

Odată cu înfrângerea electorala a ideologului Viktor Orban, critica centralizării controlului Comisiei Europene în finanțarea ONG-urilor și presei se va reduce simțitor. Lupta se va da pentru respectarea criteriilor impuse prin regulamentul european și mai puțin pentru răspunsul la întrebări importante. Cine stabilește ce este considerat dezinformare? Poate politica de finanțare să influențeze indirect mass-media? Există riscul ca anumite poziții politice să fie favorizate? Au acces la finanțare și instituțiile media critice la adresa Bruxellesului sau acest lucru poate fi considerat o încălcare a valorilor UE?