Bărbatul 2000 vs. Bărbatul 2026 — două generații, două oglinzi

Bărbatul român a trecut de la „mă tund eu acasă” la adevărate ritualuri și competiții de îngrijire cu doamnele. Psihologii spun că e mai mult decât o simplă schimbare de stil.

Magda Colgiu-David - Senior Editor
Bărbatul 2000 vs. Bărbatul 2026 — două generații, două oglinzi

Bărbatul român a trecut de la „mă tund eu acasă” la adevărate ritualuri și competiții de îngrijire cu doamnele. Psihologii spun că e mai mult decât o simplă schimbare de stil.

Bărbatul român își începea ziua, la începutul anilor 2000, cu gelul „beton”, aftershave-ul clasic și, de multe ori, o tunsoare „la zero” făcută acasă. În 2026, aceeași dimineață arată complet diferit: șampon special, balsam, produse de styling, creme, seruri, SPF, tratamente pentru barbă și un drum programat la frizerie. O schimbare care, menționează psihologul Paula Chirilă, nu ține de vanitate, ci de felul în care cultura a redefinit standardele estetice masculine.

„Privim adesea această schimbare cu surprindere”, spune ea. „Prima tentație este să ne întrebăm dacă bărbații au devenit mai vulnerabili sau dacă au nevoie de mai multă validare. Dar perspectiva se schimbă când mutăm privirea de la individ la contextul în care trăiește.”

Îngrijirea personală

Dacă în 2000 îngrijirea era minimală, în 2026 devine ritual. Produsele sunt mai multe, informația mai accesibilă, iar așteptările sociale mai clare. Psihologul adaugă: „În fiecare epocă există norme despre cum «ar trebui» să arate un corp. Ceea ce altădată era cochetărie excesivă este acum rutină obișnuită.”

Ea amintește și termenul „metrosexual”, folosit ironic acum două decenii pentru bărbații care acordau atenție sporită aspectului lor. „Astăzi, multe dintre acele comportamente sunt perfect obișnuite.”

Manichiura și epilarea

În 2000, manichiura era „pentru femei”, epilarea era rară. În 2026, saloanele au pachete dedicate bărbaților, iar stigmele s-au estompat. Paula Chirilă explică: „Normalizarea vine din două direcții: acceptarea corpului ca instrument de expresie și scăderea stigmei legate de îngrijirea masculină.”

Sala și „fratele de sală”

Dacă mersul la sală era rezervat „băieților cu mușchi”, în 2026 sala devine spațiu social, terapeutic, de rutină. Bărbații merg împreună, își monitorizează progresul, își împărtășesc obiectivele. Psihologul subliniază: „Nevoia de comunitate masculină e mai vizibilă ca oricând. Bărbații sunt încurajați să își exprime emoțiile, iar sala devine loc de conectare, nu doar de performanță.”

Imaginea publică

În 2000, bărbatul trebuia să fie „practic” și „nepretențios”. În 2026, trebuie să fie prezentabil, modern, adaptat vizual mediului profesional. „Trăim într-o cultură vizuală”, spune psihologul. „Bărbații nu mai sunt invizibili în ecuația estetică. Sunt evaluați și comparați la fel ca femeile.”

Identitate și masculinitate

Masculinitatea rigidă a anilor 2000 se transformă într-o identitate flexibilă, negociată. Bărbații își permit vulnerabilitate, îngrijire, stil personal. Paula Chirilă punctează: „O persoană poate avea grijă de corpul ei din respect, din plăcere, din grijă pentru sănătate sau din dorința de exprimare personală. Pentru altcineva, aceeași rutină poate fi o încercare nesfârșită de a obține acceptare.”

Ea explică faptul că diferența nu stă în comportament, ci în relația cu propriul corp: „Libertatea înseamnă să putem avea grijă de corp fără să credem că valoarea noastră depinde de felul în care acesta este privit de ceilalți.”

Contextul cultural

Psihologul atrage atenția că trăim într-o cultură care transmite constant cum ar trebui să arătăm pentru a fi considerați atrăgători, sănătoși, disciplinați sau de succes. „Femeile cunosc această presiune de generații. Astăzi, într-o măsură tot mai mare, o resimt și bărbații.”

Body liberation

„Din perspectiva body liberation”, adaugă ea, „obiectivul nu este să renunțăm la îngrijire și nici să judecăm oamenii care aleg să investească în imaginea lor. Schimbarea importantă este că începem să înțelegem că și bărbații trăiesc sub influența acelorași standarde culturale discutate mult timp doar în cazul femeilor.”

Nu vorbim despre bărbați mai vanitoși, ci despre bărbați mai conștienți de sine. Generația 2026 trăiește într-un context vizual intens, în care îngrijirea nu mai este un act de cochetărie, ci o formă de identitate. Iar psihologii, precum Paula Chirilă, ne invită să privim această transformare nu ca pe o modă, ci ca pe o adaptare la o cultură care redefinește felul în care ne raportăm la corp, imagine și valoare personală.

Distribuie articolul pe:

4 comentarii

  1. Doar cei bogați care nu semnează în condica de prezenta și au grijă exclusiv de corpul lor Sint nimfomani se regăsesc în profilul „bărbatului” 2026.tatuati epilați spini și cît mai feminizați

  2. unii erau virili si se puteau baza pe virilitatea si capacitatile lor intelectuale nu aveau nevoie de ”carje”, azi cand femeile fiind mai sudioase preiau o parte din sarcini/functii de conducere si de masculinizeaza ca intr-un acvariu unde lipsa unui mascul transforma o femela in mascul, asa si in societate…unii devin ”casnice” altele devin barbate de succes…sunt germenii unui nou matriarhat si asa ADN-ul mitocondrial se transmite doar prin femei/Eva…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.