Preşedintele Traian Băsescu a anunțat, marţi, înainte de plecarea la reuniunea şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est, că România doreşte o redefinire a relaţiei NATO cu Rusia.
Băsescu și-a făcut cunoscută dorința în contextul în care la reuniune se va discuta şi despre pregătirile pentru Summit-ul NATO din septembrie.
„Nu putem să menţinem tipul de relaţie NATO – Federaţia Rusă ca şi până acum. Se dovedeşte că Federaţia Rusă are politici care periclitează securitatea statelor din regiune”, a susținut Băsescu, pe Aeroportul ”Henri Coandă”, înainte de plecarea la Varșovia.
Totodată, referindu-se la Rusia, Băsescu a numit din nou această țară partener al teroriștilor, susținând că „unora” din România nu le place că separatiștii sun numiți teroriști.
„Repet, atât timp cât Federaţia Rusă susţine grupările teroriste din Doneţk şi Lugansk, este un partener al grupărilor teroriste. Ştiu că şi unora din România le displace desemnarea grupărilor din Doneţk şi Lugansk ca fiind grupări teroriste, dar atât timp cât aceste grupări iau ostatici reprezentanţi OSCE, fac ziduri vii din populaţie în faţa instituţiilor pe care le ocupă, jefuiesc, ele nu pot fi decât grupări teroriste, aşa cum sunt definite de preşedintele Poroşenco”, a afirmat Traian Băsescu.
Declarațiile lui Băsescu, integral:
„Astăzi voi participa la un summit, la Varşovia, summit la care mai participă preşedinţii din Slovacia, Republica Cehă, Ungaria, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, sigur, Polonia – ţara gazdă – şi România. Se vor discuta mai multe probleme, dar eu aş vrea să vă precizez, în linii mari, poziţia pe care merge România. Sunt două subiecte – situaţia regională şi pregătirea Summitului NATO care va avea loc în Marea Britanie în 4 – 5 septembrie, încercându-se o corelare a poziţiilor ţărilor estice. Situaţia din regiune, sigur, va fi dominată de problema ucraineană, unde punctul nostru de vedere va fi cel exprimat ieri. Şi, repet, atât timp cât Federaţia Rusă susţine grupările teroriste din Doneţk şi Lugansk, este un partener al grupărilor teroriste. Ştiu că şi unora din România le displace desemnarea grupărilor din Doneţk şi Lugansk ca fiind grupări teroriste, dar atât timp cât aceste grupări iau ostatici reprezentanţi OSCE, fac ziduri vii din populaţie în faţa instituţiilor pe care le ocupă, jefuiesc, ele nu pot fi decât grupări teroriste, aşa cum sunt definite de preşedintele Poroşenco. Cred că este cel mai autorizat să definească tipul de grupări care acţionează în estul Ucrainei. Voi ridica şi problema Moldovei, care, aşa cum aţi văzut ieri, va trebui să înfrunte sancţiuni, prin interdicţiile de la importuri de către Federaţia Rusă pentru vinuri, fructe, ceea ce constituia principalul motor de comerţ exterior în perioada de toamnă pentru Republica Moldova. Din acest punct de vedere, vă pot spune că Uniunea Europeană a dublat cotele în regim duty-free, deci fără vamă, cotele de fructe şi vinuri pe care Moldova le poate exporta pe piaţa Uniunii Europene, însă ele sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile de export ale Republicii Moldova. De aceea, probabil că în regiune, şi în principal România şi Polonia, ar trebui să găsească soluţii de depozitare a producţiei de fructe din această toamnă din Republica Moldova. Pentru că marea problemă pentru agricultorii moldoveni este lipsa capacităţilor de depozitare a fructelor. Va fi o problemă pe care o voi ridica pentru a sprijini Republica Moldova şi pentru a nu crea tensiuni între agricultori şi guvern, guvern care a avut opţiunea de a semna Acordul de asociere. Mai mult, facilităţile care decurg din dublarea cotelor de fructe şi vinuri pe piaţa Uniunii Europene intră în vigoare de la 1 octombrie, iar agricultorii moldoveni au nevoie de o soluţie acum, când încep recoltarea la fructe.
Al doilea subiect, dincolo de situaţia regională, este legat de pregătirea Summitului NATO din Marea Britanie din 4 – 5 septembrie. România are opt priorităţi legate de summitul NATO. Prima şi cea mai importantă este legată de adoptarea de măsuri concrete pe termen lung şi echilibrarea geografică a resurselor militare ale Alianţei pe teritoriul Uniunii Europene. În speţă, n-am dori o diminuare a resurselor pentru flancul estic în detrimentul resurselor alocate zonei nordice: Țările Baltice şi Polonia. Deci, şi România şi Bulgaria trebuie tratate cu atenţie, având în vedere în primul rând realităţile. Spre exemplu, România are o frontieră de 649 de kilometri cu Ucraina, frontieră terestră, fluvială şi maritimă, iar o dată cu anexarea ilegală a Crimeii, practic, avem o vecinătate imediată pe frontiera zonei economice exclusive a României cu Federaţia Rusă. O altă prioritate este legată de reflectarea în documentele summitului a importanţei strategice a Mării Negre. În sfârşit, încurajarea parcursului către NATO a Georgiei şi a Muntenegrului este un alt obiectiv pe care-l avem pentru următorul summit şi am dori să fie susţinut de toate ţările est-europene. Un alt obiectiv este asumarea de către toate statele membre NATO a alocării a 2% din produsul intern brut pentru cheltuieli de apărare. Nu în ultimul rând, ne interesează, ca urmare a evenimentelor din regiune, ne interesează redefinirea relaţiei NATO – Federaţia Rusă. După Nagorno-Karabakh, în Azerbaidjan, după Osetia şi Abhazia în Georgia, după Transnistria în Republica Moldova, a urmat acum de dată recentă anexarea ilegală a Crimeii şi situaţia din Ucraina de est, unde Federaţia Rusă are responsabilităţi majore. În această situaţie nu putem să menţinem tipul de relaţie NATO – Federaţia Rusă ca şi până acum. Se dovedeşte că Federaţia Rusă are politici care periclitează securitatea statelor din regiune. De asemenea, am dori ca astăzi toţi participanţii să fie de acord că unul din obiective este adâncirea cooperării cu partenerii estici, fie că vorbim de Republica Moldova, de Ucraina, de Georgia – adâncirea cooperării între NATO şi aceste state.
De asemenea, ne-am dori ca Summitul NATO să constate şi să realizeze progrese în procesul de diminuare a noilor ameninţări de securitate şi aici noi includem respectarea programului de dezvoltare şi operaţionalizare a capacităţilor antirachetă. Vă pot spune că în România evoluţiile sunt conform programului şi în 2015 sistemul antirachetă de pe teritoriul României, deci faza a II-a a sistemului, va fi funcţional. De asemenea, România consideră că NATO trebuie să îşi asume un rol mult mai important în garantarea securităţii energetice a Europei şi în prevenirea şi lupta împotriva atacurilor cibernetice. Şi, în sfârşit, al optulea element din luările noastre de poziţie şi din soilicitările noastre pentru Summitul NATO se referă la încheierea misiunii din Afganistan, misiune care se va încheia pe 31 decembrie 2014, când şi România îşi va retrage ultimele sute de militari din Afganistan, şi continuarea programului Resolute Support, care începe de la 1 ianuarie 2015 şi se referă la asigurarea instructorilor pentru continuarea proceselor de pregătire a armatei afgane în condiţiile, repet, în condiţiile în care până la sfârşitul anului se reuşeşte semnarea unui acord în acest sens între autorităţile afgane şi NATO. Deci acestea sunt obiectivele mele astăzi, ca de altfel şi obiectivele pentru Summitul NATO din Marea Britanie din 4 – 5 septembrie”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.