Banca Națională a României (BNR) a publicat recent Raportul asupra inflației pentru august 2024, revizuind în scădere estimările privind evoluția ratei inflației.
Conform noilor prognoze, rata anuală a inflației IPC ar urma să scadă la 4% până la sfârșitul anului 2024, la 3,4% în decembrie 2025 și la 3,2% în iunie 2026. Aceste valori sunt semnificativ mai scăzute comparativ cu prognoza anterioară, cu o diferență de 0,9 puncte procentuale pentru decembrie 2024 și 0,2 puncte procentuale pentru decembrie 2025.
În urma acestei actualizări, BNR a redus recent rata dobânzii de politică monetară de la 6,75% la 6,50% pe an, începând cu 8 august 2024. Cu toate acestea, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a clarificat că această ajustare nu semnifică începutul unui ciclu de relaxare a politicii monetare. Într-o conferință de presă, Isărescu a explicat că politica monetară rămâne în continuare restrictivă și a subliniat că, deși inflația este pe un trend descrescător, nu se exclude posibilitatea ca datele viitoare să arate o revenire temporară peste 5%.
„Rata anuală a inflației a reintrat pe un trend descrescător în trimestrul II, după cum am prognozat. Însă, persistența presiunilor inflaționiste este evidentă, în special în sectorul serviciilor,” a declarat Isărescu. El a menționat că principalele contribuții la dezinflație provin din scăderea prețurilor energiei și dintr-o dezinflație relativ accentuată în sectorul alimentelor. Totodată, în sectorul serviciilor, în special în turism, se mențin deficite majore, deși numărul turiștilor a crescut.
Isărescu a adăugat că politica monetară a fost ajustată cu întârziere față de evoluția inflației, iar reducerea dobânzii nu înseamnă neapărat o relaxare a politicii monetare. „Nu folosim termenul de început al unui ciclu de relaxare a politicii monetare, deoarece dobânzile reale rămân pozitive comparativ cu trecutul,” a explicat guvernatorul. El a subliniat că BNR păstrează o abordare prudentă, având în vedere că inflația este încă influențată de dinamica pieței muncii și de costurile ridicate ale forței de muncă.
În ceea ce privește perspectiva economică, Isărescu a remarcat o dinamică pozitivă a investițiilor în primul trimestru al anului 2024, dar a observat o scădere comparativ cu trimestrele anterioare și o creștere mai mare a investițiilor publice decât cele private. „Sectorul privat își menține poziția dominantă, dar creșterea ponderii investițiilor din sectorul privat a stagnat în ultimele patru trimestre,” a adăugat el.
Pe de altă parte, Isărescu a atras atenția asupra deficitului de cont curent și deficitului bugetar, care sunt determinate în mare parte de balanța comercială. „Deficitul balanței comerciale s-a accentuat în primele cinci luni ale anului comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Turismul continuă să fie deficitar, deși numărul turiștilor a crescut,” a menționat guvernatorul.
În contextul riscurilor fiscale și al perspectivei politice, Isărescu a declarat că BNR este preocupată de măsurile fiscale viitoare și de posibila înrăutățire a situației economice în an electoral. „Nu putem să ne plimbăm cu rata de politică monetară în funcție de oscilațiile inflației. Avem o politică monetară suficient de fermă, dar trebuie să fim pregătiți să acționăm dacă va fi necesar,” a precizat Isărescu.
De asemenea, el a subliniat importanța menținerii stabilității cursului de schimb și a menționat că, în ciuda stabilității, România are cea mai mare primă de risc din regiune. În ceea ce privește perspectivele fiscale, Isărescu a afirmat că BNR sprijină orice pachet care vizează reducerea deficitului fiscal și acordurile cu Uniunea Europeană. „E important să avem un plan clar pentru reducerea deficitului și să ne adaptăm în funcție de evoluțiile externe și interne,” a concluzionat guvernatorul BNR.
În concluzie, BNR rămâne vigilentă față de evoluțiile economice și inflaționiste și își adaptează politica monetară pentru a răspunde provocărilor economice actuale, păstrând în același timp o abordare prudentă în fața incertitudinilor viitoare.
Vestea „buna” pe care nu ne-o da BNR e ca vom avea stagflatie iar orice parlit de economist stie ca stagflatia e visul de aur al oricarei banci centrale. Oare ce fumeaza bajetii?
BNR-ul va da o veste buna, scade inflatia, ca sa nu va spuna vestea rea… ce o sa scada inflatia, o sa fie recesiunea grava care o sa vina, somaj la maxim, si saracie pe toate drumurile… asa ca bruma de bani care o sa o mai aiba rromanii, o sa se duca strict pe mancare si utilitati, aia pe medicamente pot sa pregateasca deja colacii
Nu, nu! BNR nu anticipează, BNR, ca orice bancă centrală, plănuie. A zis-o Banca Angliei într-un document de anii trecuți în care spune negru pe alb că băncile centrale, prin politici monetare, stabilesc rata inflației.
Aș că cei ce-ați plătit cămată mare să nu mai dați vina pe situația economică. Pe de altă parte nu mi-e milă de voi, de cei ce n-aveați nevoie de alt apartament/casă, sau de ceva mai mare, c-ați luat bani cu cămată și puneți umărul la creșterea nesimțită a prețului la case într-o șară cu cei mai mulți proprietari de case din lume.
Și eu, ce spuneam ieri sau alaltăieri? Durerea mare nu e asta, e că:
1. În ianuarie 2025 trebuie să aibă din pix coeficientul inflației minuscul pentru acordare cetățeni la salarii și pensii, asta in afara de datoria 100% inflație de pe 2023 care trebuia data în ianuarie 2024 și inflația de pe 2024 în ianuarie 2025,
2. Inca o acțiune mincinoasă cu care se vor lăuda mizerabilii din politica românească! Cred că în 2025 inflația actualului 2024 plus datoria inflație pe 2023 an total, depășesc 25% coeficient dar e de peste 45% dator guvernul pentru inflație pentru anii când nu au dat niciun ban in 2-3 ani încât, a scăzut nivelul de trai îngrozitor la majoritatea cetățenilor! În timpul lui Citu și Orban, ați primit cumva indexare în ianuarie, sau în prima etapă de scaun a plavanului nesimțit? Nu cred că ați primit, daca primeați, erau materiale online din care sa te informezi! Era imposibil sa nu găsești atâta timp cât pensionarii sunt gestionați și la ceea ce le iese pe gaura dosului prin micile ecrane tv.