BNR: Relaxarea fiscală e prea masivă şi prea devreme

Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu, a atras atenţia, printr-o declaraţie dată Hotnews, că înţelegerea partidelor politice în privinţa Codului Fiscal, dar şi măsurile preconizate de Guvern de creştere a salariilor unor bugetari nu vor elimina problemele României. “Problemele rămân aceleaşi. Când ai asemenea creşteri de cheltuielile salariale, o reducere cu un punct procentual a scăderii TVA (20%, în loc de 19%, n.r.) nu are cum să le suplinească. Efectele vor fi aceleaşi: o reducere a credibilităţii, probleme cu costul datoriei, iar politica monetară va avea de suferit. Într-un cuvânt, această relaxare e prea masivă şi prea devreme”, a declarat Croitoru pentru Hotnews. Şi directorul Direcţiei de Stabilitate din BNR, Eugen Rădulescu, se arată foarte circumspect. „Mie această relaxare îmi aminteşte de sfârşitul lui 2008, iar când mă gândesc la 2008 îmi vine în minte 2009 şi 2010. Dar până nu facem calcule, nu putem să ne ante-pronunţăm”, a afirmat Rădulescu tot pentru Hotnews.

Ministrul de Finanţe, Eugen Orlando Teodorovici, a declarat azi la prânz că toate partidele parlamentare au ajuns la un consens în ceea ce priveşte Codul Fiscal. ”Astăzi am avut discuţii pe Codul Fiscal cu toate partidele politice. S-a ajuns la un consens, la acest nivel, cel puţin faţă de amânarea a două măsuri. În primul rând TVA-ul va fi la 20% de la 1 ianuarie 2016 şi la 19% de la 1 ianuarie 2017. O a doua măsură propusă de PNL a fost aceea de a amâna pentru un an de zile eliminarea supraaccizei pentru 2016, urmând ca acest lucru să se întămple din 2017. De asemenea, s-a sugerat ca în Parlament să facem o informare trimestrială a Guvernului faţă de modul în care execuţia bugetului se realizează pentru a şti exact ca ţinta de deficit pe care ne-o asumăm să fie şi respectată”, a spus Teodorovici.

Oficialii BNR, în frunte cu Mugur Isărescu, au criticat în ultimele săptămâni măsurile de relaxare fiscală pe care Guvernul intenţionează să le ia, incluzând aici şi creşterea salariilor pentru medici, cu 25%. Amploarea relaxărilor fiscale pune în pericol, în optica BNR, echilibrul bugetar, poziţia României pe pieţele financiare şi ar obliga banca centrală să-şi schimbe politica monetară care merge în direcţia relaxării dobânzii-cheie, aflată acum la un minim istoric de 1,75%. Mirela Roman, directorul de comunicare al BNR, a declarat că băncile centrale pot avea opinii cu privire la politicile fiscal-bugetare în dorinţa de a furniza autorităţilor responsabile o evaluare pertinentă şi completă a condiţiilor necesare pentru asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice şi mai ales a unui cadru macroeconomic stabil pe termen mediu şi lung. „Fără acest cadru macroeconomic stabil măsurile de politică monetară pot fi cartuşe trase în aer şi nu de puţine ori acestea se întorc împotrivă”, a spus oficialul BNR. Datorită scăderii inflaţiei, dobânda de politică monetară a ajuns la un nivel minim istoric de 1,75% pe an. Acest lucru a determinat şi scăderea dobânzilor la lei atât pentru companii, cât şi pentru persoane fizice. Indicele de referinţă pentru credite – ROBOR la trei luni – se situează la 1,3% pe an, un nivel extrem de scăzut, care a permis şi reducerea costurilor de finanţare.

Guvernatorul Isărescu a susţinut într-un interviu acordat “Revistei 22” că economia se îndreaptă spre limita potenţialului ei de creştere de 4%, iar stimularea ei suplimentară prin majorarea consumului ca urmare a reducerii masive de taxe pune în pericol echilibrele macroeconomice. Acesta a adăugat că economia românească a primit în ultimii doi ani o suită de stimuli, precum TVA redusă pentru produsele de panificaţie, care a fost extinsă ulterior la toate alimentele, reducerea CAS, dar şi dobânzile care au coborât „masiv” şi finanţarea ieftină, măsuri care au avut efecte benefice. „Mai este nevoie de stimulente suplimentare? Trebuie să ne gândim dacă în perioada următoare creşterea economică depinde doar de stimularea cererii, şi nu de stimularea ofertei. PIB-ul potenţial al României, în jurul căruia se discută foarte mult, nu este, într-adevăr, o dimensiune uşor de evaluat, dar mai precis că majorarea lui
depinde de crearea de locuri de muncă, de creşterea productivităţii, care la rândul lor depind de investiţii de capital, inovaţie, spirit antreprenorial, calificarea forţei de muncă etc.”, a precizat guvernatorul.

Şeful BNR a explicat că avansul economic nu depinde decât în anumite situaţii de stimularea cererii prin majorarea deficitelor fiscale. Astfel, în anumite faze ale ciclului economic, creşterea PIB se poate obţine prin impulsuri fiscale care să stimuleze cererea, dar numai când economia este în recesiune, nu când creşte la un nivel aproape de potenţial. „Acum probabil că ar trebui stimulaţi, cu măsură şi după analize atente de impact, factorii care duc la creşterea investiţiilor, la creşterea productivităţii, la crearea de locuri de muncă”, a mai spus Isărescu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.