BNS cere președintelui Nicușor Dan o dezbatere CSAT pe tema prețului gazelor din Neptun Deep

„Resursele României trebuie să fie o sursă de prosperitate pentru români, nu o sursă de pierderi pentru buget sau de scumpiri pentru consumatori”, se arată la finalul scrisorii deschise transmisă de BNS către Administrația Prezidențială.

BNS cere președintelui Nicușor Dan o dezbatere CSAT pe tema prețului gazelor din Neptun Deep

Rezervele de gaze ale Europei înaintea sezonului rece sunt mult sub media ultimilor cinci ani Sursa FOTO: OMV Petrom

„Resursele României trebuie să fie o sursă de prosperitate pentru români, nu o sursă de pierderi pentru buget sau de scumpiri pentru consumatori”, se arată la finalul scrisorii deschise transmisă de BNS către Administrația Prezidențială.

Blocul Național Sindical avertizează, într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, că prețul de achiziție a gazelor din Neptun Deep, stabilit prin lege pentru următorii șapte ani, ar putea genera pierderi bugetare uriașe și facturi mai mari pentru români.

Blocul Național Sindical (BNS) a transmis, într-o scrisoare deschisa , o serie de îngrijorări legate de Legea nr. 171/2026 privind unele măsuri bugetare, promulgată recent de președintele Nicușor Dan. Documentul, semnat de liderul confederației, Dumitru Costin, vizează achiziția a 49,9 milioane MWh de gaze naturale prin proiectul Neptun Deep, o tranzacție evaluată la peste 2,4 miliarde de euro.

Potrivit actului normativ, statul român urmează să cumpere, în perioada 2027-2034, gaze naturale de la OMV Petrom la un preț de 48,752 de euro/MWh, în baza dreptului de preempțiune aferent exploatării perimetrului offshore Neptun Deep, care conține aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, jumătate dintre acestea aflându-se în exploatarea companiei de stat Romgaz.

Două scenarii cu impact major asupra bugetului și facturilor românilor

Analiza BNS identifică două scenarii principale prin care decizia ar putea afecta economia națională. În primul, prețul gazului pe piața liberă ar putea scădea sub cel stabilit prin lege, situație în care statul ar cumpăra gazul mai scump decât valoarea de piață, diferența transformându-se practic într-o pierdere suportată din bani publici. Sindicaliștii subliniază că prețul legal de 48,752 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 256 de lei/MWh, depășește cu mult prețul reglementat de 120 de lei/MWh aplicat în prezent producătorilor interni pentru gazele destinate populației și producătorilor de energie termică.

Al doilea scenariu descris de BNS presupune transferarea costului suplimentar direct în prețurile plătite de consumatori. Comparativ cu prețul reglementat actual de 22,8 euro/MWh pentru populație, noul preț ar însemna o creștere de 113%. Federația sindicală atrage atenția că un asemenea salt s-ar reflecta și în prețul energiei electrice, având în vedere că pentru producerea unui MWh electric sunt necesare 2,5 MWh de gaz, ceea ce ar putea împinge prețul energiei active peste 180 de euro/MWh la consumatorul final. De asemenea, BNS estimează o creștere de peste 100% a facturilor la căldură pentru populația conectată la sistemele centralizate.

BNS solicită convocarea unei reuniuni a CSAT

Confederația sindicală solicită președintelui Nicușor Dan să convoace o reuniune a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, la care să participe Ministerul Energiei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Consiliul Concurenței, pentru o dezbatere privind securitatea energetică a României. BNS cere, printre altele, analize complete privind impactul deciziei asupra facturilor, inflației, competitivității industriei și bugetului de stat.

Scrisoarea include zece întrebări punctuale adresate autorităților, printre care motivul pentru care România a ales să cumpere gaz de la OMV Petrom în locul companiei de stat Romgaz, care deține jumătate din resursele din perimetru, precum și motivul stabilirii unui preț superior estimărilor pentru 2027 de la bursa olandeză de gaze naturale TTF, de 45 de euro/MWh. Sindicaliștii mai cer date privind impactul asupra investițiilor străine directe, care ar fi scăzut deja cu 500 de milioane de euro în ultimele luni.

În încheierea scrisorii, Dumitru Costin subliniază că BNS nu contestă valorificarea resurselor naturale ale României, ci cere ca o decizie cu efecte pe termen de șapte ani să fie fundamentată printr-o analiză economică riguroasă, transparentă și cunoscută public înainte de a deveni definitivă.

CITEȘTE ȘI:

BNS cere referendum pentru revizuirea Constituției în privința stării de alertă

 

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.