Cea mai cunoscută distincţie acordată pentru literatură pentru anul 2016 a mers la Bob Dylan. A creat noi expresii poetice în cadrul marii tradiții muzicale americane, a explicat alegerea Academiei Sara Danius, secretar permanent. Dacă Svetlana Alexievici, laureata de anul trecut, era cunoscută mai bine ca jurnalistă, celebritatea lui Dylan vine din muzică. Este pentru prima dată când laureatul premiului Nobel este un superstar al prestațiilor live. Câștigător de-a lungul timpului al tuturor premiilor celebre pentru muzica sa (de la Oscar în 2001 până la Globul de Aur și Grammy), apariția lui Bob Dylan printre favoriții la Nobelul literar a părut mai mult o glumă. De patru ani presa remarca felul în care șansele lui Dylan creșteau în pariurile făcute pe această temă. În 2012 era cotat drept al doilea favorit. The Guardian considera vagi șansele sale, iar The Telegraph le-a numit „o speculație nebună”. Treptat, pariorii au renunțat să mai mizeze pe șansele cantautorului american, iar Academia Suedeză a surprins pe mulți acordând premiul muzicianului care în luna mai a împlinit 75 de ani. Cărțile sale sunt publicate în România de editura Humanitas, în 2012, Mircea Cărtărescu a semnat traducerea versurilor lui Dylan, „Suflare în vânt”. „…dacă versurile muzicii folk-pop-rock nu ar da atât de bine când sunt puse pe hârtie. Dacă nu ar apărea atât de consonante cu poezia de azi, scuturată de podoabe. Dacă însuşi faptul că le lipseşte muzica nu ar face textele mai enigmatice. Dacă, lipsite de splendoarea hainei muzicale, n-ar fi atât de impresionante în sărăcia lor de multe ori înşelătoare. Dacă, în cazul de faţă, textele n-ar fi de Bob Dylan, un poet uriaş, chiar şi-n lipsa muzicii, cum sper că vă veţi convinge“, nota Mircea Cărtărescu.
Premiul Nobel acordat pentru literatură este unul dintre domeniile în care distincţia a mers spre laureaţi cu cele mai diferite ţări de origine. Nu mai puţin de 25 de ţări aveau un laureat în cei 116 ani de când Academia Suedeză acordă medalia pentru personalitatea care a produs „o operă remarcabilă din punct de vedere ideatic”. În primii ani în care premiul a fost decernat, interpretarea ultimului cuvânt din acest citat a dat de furcă juriului, scriitori mari ca Lev Tolstoi sau Henrik Ibsen fiind ignoraţi pentru că opera lor era prea realistă, cuvântul suedez folosit de Alfred Nobel în testamentul său, „idealisk”, având atât sensul de „ideatic”, cât şi pe cel de „idealist”.
Laureatul de azi completează o listă de 108 premianţi pentru literatură dintre care numai 14 au fost femei. Printre reproşurile aduse Academiei Suedeze în legătură cu acest premiu se numără şi faptul că majoritatea covârşitoare a laureaţilor au fost europeni, mai mulţi autori suedezi fiind aleşi decât scriitori proveniţi din toate ţările Americii Latine ori Asiei la un loc.
Lista favoriţilor se schimbă uşor de la an la an. De data aceasta, casele de pariuri britanice ezitau între cotele kenyanului Ngũgĩ wa Thiong’o, a sirianului Adonis, a coreeanului Ko Un şi a japonezului Haruki Murakami, ultimii doi fiind printre scriitorii cel mai des pomeniţi atunci când este aşteptată decizia comitetului Nobel la această secţiune. Anul acesta, americanul Don DeLillo şi spaniolul Javier Marías au fost printre numele surpriză care au început să circule în lumea pariorilor pentru Nobelul literar. Mircea Cărtărescu a fost enumerat de presa suedeză printre primii 10 autori care au şanse să primească premiul. Românul „va lua premiul, dar probabil că nu înainte de 2020”, scria editorul “New Republic Alex Shephard” la începutul acestei luni. Ar fi primul nobelizat din România care ar primi distincţia fără să fi părăsit ţara, Herta Muller, George Emil Palade, Elie Wiesel sau Stefan Hell fiind toţi născuţi aici, dar stabiliţi şi consacraţi în alte ţări.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.