Subiectul reorganizării administrativ-teritoriale a României revine în atenția publică, iar primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, și-a reiterat susținerea pentru o reformă radicală. Edilul consideră că actuala împărțire a țării, stabilită în 1968, este anacronică și reprezintă o frână majoră în dezvoltarea economică și atragerea fondurilor europene.
Exprimându-se „pe persoană fizică”, dar cu expertiza de fost prim-ministru și actual președinte executiv al Asociației Municipiilor din România (AMR), Boc a subliniat urgența schimbării.
„Am fost, sunt și voi fi un susținător necondiționat a unei noi reforme administrative a României. Ultima a fost făcută în 1968. Deci, la 20 de ani de la aderarea în UE, noi ne conducem după legi din vremea lui Ceaușescu. Nicăieri în Europa nu mai există așa ceva. Suntem mult rămași în urmă. Țara se sufocă, pierdem banii europeni, cheltuim inutil bani publici, nu facem o reformă structurală atât de necesară țării noastre”, a declarat Emil Boc la Digi24.
Modelul din 2011: 8 regiuni + Harghita și Covasna
Primarul Clujului a comentat recenta propunere din spațiul public, care sugerează o reorganizare în 15 județe, după modelul curților de apel. Deși ar accepta această variantă, Boc a reamintit proiectul propus în 2011, în timpul mandatului său de premier, un proiect considerat mai adaptat nevoilor țării.
„În 2011, în calitate de prim-ministru, împreună cu președintele Băsescu, am propus un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României foarte dur, care viza comprimarea județelor de la 41 la 8, plus 2. Adică 8 pe mari regiuni, plus Harghita și Covasna, pentru a putea să amenajăm și situația minorității maghiare ca să nu fie obligată să fie prinsă în structuri mai mari, unde să nu-și mai poată regăsi identitatea”, a amintit Boc, și a adăugat că atunci a lipsit majoritatea parlamentară necesară adoptării.
El a susținut că modelul celor 8 regiuni de dezvoltare, deja funcțional pentru programele europene, ar trebui să fie baza noii reforme.
„Eu sper să existe susținere politică pentru o reformă cât mai dură, pentru că România nu-și mai poate permite luxul să facă în două etape această reformă administrativă”, a punctat edilul, oferind Polonia drept exemplu de succes.
Unificarea comunelor limitrofe cu municipiile: „Nu trebuie să unești sărăcia cu sărăcia”
Dincolo de comasarea județelor, Emil Boc a abordat și situația localităților mai mici. În cadrul discuțiilor din AMR, s-a conturat ideea că unificarea comunelor mici între ele nu ar rezolva problemele de fond.
„Acolo, o parte din aceste comune nu ar trebui să se unifice cu alte comune, cum spunea un coleg de-al meu, să unești sărăcia cu sărăcia, ci să unești sărăcia cu o anumită prosperitate care e în zona urbană a municipiului reședință de județ”, a explicat primarul.
Boc a propus soluții care să faciliteze această integrare administrativă a comunelor învecinate cu municipiile (care depind deja de acestea pentru transport, educație și sănătate). Printre mecanismele sugerate se numără posibilitatea ca primarii comunelor alipite să devină viceprimari ai municipiului și acordarea de stimulente financiare pentru localitățile care acceptă unificarea.
În final, Emil Boc a respins criticile care compară reforma cu practicile din perioada stalinistă, și a subliniat absurditatea păstrării unui sistem administrativ vechi de zeci de ani.