Bolojan a dat startul revizuirii legilor justiției. Când vom avea primele propuneri – VIDEO

Ilie Bolojan a deschis lucrările la prima ședință a Comitetului.

De Rareș Mereuță - senior editor
Bolojan a dat startul revizuirii legilor justiției. Când vom avea primele propuneri – VIDEO

Sursa FOTO: gov.ro

Ilie Bolojan a deschis lucrările la prima ședință a Comitetului.

Prima reuniune a Comitetului pentru analiza și revizuirea legilor justiției a avut loc marți, 23 decembrie, la Palatul Victoria, în prezența premierului Ilie Bolojan, a reprezentanților sistemului judiciar, ai Administrației Prezidențiale și ai societății civile.

Potrivit Palatului Victoria, întâlnirea a debutat cu o intervenție a prim-ministrului Ilie Bolojan, care a subliniat importanța dialogului instituțional și a cooperării cu reprezentanții sistemului judiciar și ai societății civile.

Bolojan: Justiția trebuie privită ca un serviciu public

„Premierul a precizat că participarea sa la începutul lucrărilor comitetului reflectă respectul față de toți cei implicați și seriozitatea guvernului față de acest demers. A subliniat că scopul acestor întâlniri este identificarea aspectelor legislative care pot fi îmbunătățite, punctând totodată că justiția trebuie abordată ca un serviciu public în beneficiul cetățeanului”.

Noul Comitet și-a asumat ca obiectiv identificarea unor soluții normative concrete pentru problemele semnalate în spațiul public, inclusiv prin investigații jurnalistice și petiții ale magistraților.

Printre temele intens discutate s-au aflat:

🔴procedurile de numire a conducerilor instanțelor și parchetelor,
🔴promovarea în profesie, mecanismele de delegare și detașare a magistraților,
🔴modificarea componenței completurilor de judecată,
🔴competența privind investigarea faptelor de corupție din interiorul sistemului judiciar.

Când vom avea primele propuneri legislative

„De asemenea, au fost subliniate probleme precum volumul ridicat de muncă al magistraților, generat de deficitul de personal, condițiile de lucru din instanțe și parchete, precum și lipsa de predictibilitate a legislației. Totodată, a fost discutată demararea procedurilor pentru realizarea unui audit independent privind repartizarea dosarelor în cadrul sistemului judiciar”, se mai arată în comunicatul de presă al Guvernului.

Pentru a accelera procesul, Comitetul a agreat un calendar de lucru care prevede formularea, într-un termen scurt, a unor propuneri legislative clare.

„O nouă întrunire va avea loc la data de 5 ianuarie 2026, iar un act normativ urmează să fie redactat până la începerea noii sesiuni parlamentare, având în vedere inclusiv propunerile formulate de magistrați și recomandările OECD și ale Comisiei de la Veneția”.

Lista participanților

La întâlnirea de lucru de astăzi au participat, din partea Cancelariei Prim-ministrului, Andrei Lupu, Oana Cambera și Bianca Bodnar, iar din partea Administrației Prezidențiale, consilierul prezidențial Cosmin Soare Filatov. Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat de procurorul Bogdan Staicu, iar Ministerul Justiției de Roxana Momeu, Alina Rădoi și Mihai Cucu.

Asociațiile profesionale din rândul magistraților au fost reprezentate de Dragoș Călin, din partea Asociației Forumul Judecătorilor din România, Alexandra Lăncrănjan, din partea Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, și Bogdan Pîrlog, din partea Asociației Inițiativa pentru Justiție. De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, respectiv Laura Ștefan din partea Expert Forum, Roxana Pencea-Brădățan și Diana Ionescu din partea Declic, precum și Elena Calistru și Adrian Ristea din partea Funky Citizens.

La întâlnire au participat în format online Andreea Ciucă din partea Asociației Magistraților din România, Dana Gîrbovan din partea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, precum și avocatul Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Ce atribuții are noul comitet înființat de Bolojan

🔴 analizează efectele punerii în aplicare a legislației din domeniul justiției adoptate în 2022, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, și Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și ale oricăror alte acte relevante pentru realizarea actului de justiție;
🔴 analizează și dezbate opiniile formulate de către asociațiile reprezentative ale judecătorilor și procurorilor, precum și de către organizațiile nonguvernamentale cu privire la organizarea și funcționarea justiției și la realizarea actului de justiție;
🔴organizează întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv de la nivel internațional, cu competențe sau activitate în domeniul justiției;
🔴solicită puncte de vedere din partea instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv de la nivel internațional, cu competențe sau activitate în domeniul justiției;
🔴 prezintă rapoarte de progres cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor și exercitării atribuțiilor prevăzute în prezenta decizie;
🔴 propune o serie de măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele internaționale privind statul de drept.

Bolojan, pentru Cotidianul: Modificările legilor justiției trebuie susținute de o majoritate

Într-un interviu acordat Cotidianul, Ilie Bolojan a spus, despre starea justiției, că „există un sentiment de nedreptate în societate”.

„Aceste percepții sunt probate prin toate studiile sociologice care au fost făcute. Gradul de încredere al românilor în instituțiile statului, inclusiv în zona de justiție, este destul de scăzut. Ca atare, astfel de reacții, de nemulțumire, de îngrijorare vis-a-vis de ce se întâmplă, pe acest trend sunt relativ normale”, a precizat premierul.

Șeful Executivului a estimat că grupul de lucru pe legile justiției din subordinea Guvernului va veni cu propuneri în luna ianuarie.

„Ar trebui ca în luna ianuarie, până la final, să venim cu câteva propuneri în așa fel încât ele să fie analizate și să se vadă în ce măsură pot fi susținute. Pentru că orice modificare legislativă, pentru că doar asta am putea face din afara sistemului, prin intermediul lumii politice, asta ar fi o modificare sănătoasă, o intervenție sănătoasă, înseamnă să ai o majoritate care să susțină aceste modificări”.

CITEȘTE ȘI: Prima reacție a ministrului Radu Marinescu după ce Nicușor Dan a anunțat referendum în justiție – VIDEO

Nicușor Dan a „furat” startul

Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică că va iniția, în luna ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în rândul corpului magistraților, cu o singură întrebare: „Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.

Dacă răspunsul va fi că CSM acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului, șeful statului a spus că „atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”.

CITEȘTE ȘI: Cine sunt consilierii care l-au sfătuit pe Nicușor Dan să inițieze un referendum în justiție

Luni, președintele i-a primit la Cotroceni pe 11 magistrați, unde au discutat despre problemele din sistemul judiciar. Discuția a fost transmisă LIVE pe canalele oficiale ale Administrației Prezidențiale.

La finalul discuțiilor, Nicușor Dan a punctat că „o să aibă spațiu în aceleași condiții oameni care s-au simțit vizați de ce ați spus dvs., ca să poată să răspundă la asta”.

Procurorii și judecătorii prezenți s-au plâns președintelui de puterea pe care o au președinții de instanțe, de mecanismul delegărilor și detașărilor, dar și de modul în care funcționează sistemul judiciar în ansamblul său.

Ulterior, tot luni, Nicușor Dan s-a văzut, într-un cadru privat, cu alți 20 de magistrați care au dorit ca discuția să fie una departe de ochii presei.

Distribuie articolul pe:

8 comentarii

  1. Aici e cheia interpretarii! Justitia trebuie sa serveasca publicul si nu interese dictate de Savonea si complici. De aceea ii spune putere in stat – e pentru ca statul are datorie fata de cetateni.

  2. Justiția trebuie privită ca … A TREIA PUTERE IN STAT ! În România, cele 3 puteri în stat sunt puterea legislativă, puterea executivă și autoritatea judecătorească. Puterea legislativă este puterea care adoptă legile, puterea executivă este puterea care pune legile în aplicare, iar autoritatea judecătorească este puterea care interpretează și aplică legile la cazuri concrete.

  3. ‘Bolojan: Justiția trebuie privită ca un serviciu public’ – Serios?! Atunci Parlamentul sau Guvernul cum trebuie privite? Constitutia spune ceva despre justitie, despre parlament, despre guvern, dar fiind doar o ‘carticica’, ne mai luam dupa ce scrie in ea. E depasita, ni s-a spus asta, dar nu se doreste schimbarea ori, macar, amendarea ei. Vorba romanului: ‘Lasa ca merge si asa. Mai dam o OUG, mai schimbam o lege, doua…leafa merge, noi cu drag muncim.’

  4. Ba dle Bolohan te freacă grija de mama Justiție că ești și tu cu frica in suflet ,că dacă da drumul DNAul drumul la dosare nu te vad bine și doi în loc să chemi toți neica nimeni de la oengeurilor antiromânești ,trebuiau chemați mari economiști ,patroni sa vezi cum poate porni țara ,dar pe tine te freacă grija (editat) de la Kiev ,de (editat) de la Chișinău și să tai ,nu îți doresc Raul dar când vei cădea nu te vad bine

  5. PENTRU REVIZUIREA LEGILOR JUSTITIEI ………..ESTE NEVOIE MAI INTAI DE ALEGERI PARLAMENTARE ANTICIPATE pe principiile MERITOCRATIEI, MORALITATI, ETC

  6. A eșuat justitia noastră. Din cauza scafarLiei, a cazut la „examenul de capacitate”. Cand Semiom a cerut jupuirea lor, s-a autosesizat cineva, cumva? Sau cazul Vexler. Sau cazul Georgescu. In țarile normale, asemenea fiinte ticaloase sunt trimise direct la bulau. In celelalte, direct la călău.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.