Bolojan explică schema paznicul, prin care statul ar pierde zeci de milioane de lei

„O economie construită pe baze sănătoase înseamnă, înainte de toate, reguli corecte și bani publici cheltuiți cu responsabilitate. Analizând cum funcționează programele statului, am găsit abuzuri și rezultate foarte slabe”, a transmis premierul Bolojan.

Șeful guvernului se folosește pentru a ilustra problema statului cu portițele din legi de o schemă de ajutor pentru reintegrarea în piața muncii a șomerilor.

„Un exemplu vine din zona politicilor de ocupare a forței de muncă prin care ar trebui să încurajăm oamenii să muncească și companiile să creeze locuri de muncă reale, cu forme legale.

Astfel, printr-o schemă de sprijin, angajatorii pot primi 2.250 de lei lunar, timp de 12 luni, dacă angajează persoane care au dificultăți în a-și găsi un loc de muncă: șomeri de mai mult de 6 luni sau cu vârsta de peste 45 de ani, părinți care își cresc singuri copiii.

În schimb, angajatorul are obligația să mențină persoana respectivă în muncă cel puțin 18 luni.”

Bolojan semnalează schema „paznicul”

Ilie Bolojan a semnalat că prin acest mecanism, în jur de jumătate de angajări s-au făcut în domeniul pazei. Simultan, o mare parte din aceste angajări au fost făcute în București (2.278), Gorj (1.121) și Galați (717).

„În 2025 a fost subvenționată angajarea a peste 13.200 de persoane. În ce sectoare s-au făcut cele multe angajări? În construcții, în industrie? Nu.

Mai mult de jumătate, adică 6.816 persoane, la firmele de pază.

Iar un alt lucru care ridică semne de întrebare este că aceste firme sunt concentrate în doar câteva zone ale țării: București și zona limitrofă, Gorj și Galați”, a explicat premierul.

Ilie Bolojan acuză că printr-o portiță din lege, angajatorii ar putea recurge la o schemă prin care să-și rotească angajații astfel încât să beneficieze constant de acest ajutor de la stat.

Cum pierde statul bani?

„În unele cazuri, aceleași persoane sunt subvenționate de mai multe ori. Practic, o persoană este angajată, firma primește subvenția, iar după o perioadă raporturile de muncă încetează prin demisie. Ulterior, persoana respectivă apare angajată la o altă firmă care accesează din nou subvenția.

Astfel se creează un mecanism prin care aceleași persoane sunt încadrate succesiv la diferite societăți, iar companiile accesează repetat subvenții din bugetul asigurărilor pentru șomaj, fără să existe în realitate o integrare pe termen lung pe piața muncii.

Neclaritățile din lege au permis astfel de practici, iar cei care ar fi trebuit să le observe nu și-au făcut datoria.”

Premierul Bolojan a transmis că a dispus rezolvarea acestei probleme. Totodată, deși recunoaște că deficitul este nesemnificativ, șeful guvernului crede că este important de rezolvat această problemă și din principiu.

Bolojan: Deși e vorba de o sumă mică, e vorba de principiu

„Nu mai putem continua să direcționăm bani publici către mecanisme de tip „suveică” doar pentru a se lua banii de la stat.

Din acest motiv, la ultima ședință de guvern am dispus Ministerului Muncii găsirea unor soluții și luarea de măsuri concrete pentru a îndrepta lucrurile legate de acest program. Și să-i susținem pe cei care chiar lucrează în economia reală.

Impactul bugetar al unei astfel de scheme, de zeci de milioane de lei, poate părea relativ mic la scara întregului buget, dar miza este mai mare decât atât.

Este vorba despre reguli corecte și despre încrederea că banii publici sunt folosiți exact pentru scopul pentru care au fost alocați.”

Citește și: Mama lui Bolojan, către fiul ei: „Nu demisiona la cererea PSD-ului! Dacă ei vor să te dea afară, deie-te!”