Lege în dezbatere publică: Până la 20 de ani de închisoare pentru infracțiuni de mediu

Acest act normativ înăsprește infracțiunile de mediu și transpune Directiva europeană privind criminalitatea de mediu.

„Pregătim un proiect de lege complet, pentru a fi promovat imediat ce România va avea un Guvern cu atribuţii depline. Este una dintre cele mai importante reforme din ultimii ani în materia combaterii criminalităţii de mediu. Un proiect ambiţios pentru a lupta contra mafiilor de mediu. Pentru faptele care distrug ecosisteme, poluează grav apa, aerul sau solul şi pun în pericol viaţa oamenilor, sancţiunile trebuie să fie proporţionale cu efectele produse. Poluarea gravă şi distrugerea naturii nu pot rămâne afaceri profitabile, în care câştigurile sunt mari, iar riscul juridic este nesemnificativ”, potrivit Dianei Buzoianu, ministrul interimar al Mediului.

Lege în dezbatere publică, categoria de pedepse

Actul normativ prevede utilizarea unui sistem gradual de sancționare a infracțiunilor deja existente.

Acest sistem a fost introdus în legătură cu gravitatea faptei și efectele pe care le produce:

•  închisoare de la 1 la 5 ani pentru fapte susceptibile să provoace decesul sau vătămarea gravă a unei persoane ori daune semnificative mediului;
• închisoare de la 2 la 7 ani, atunci când daunele semnificative asupra aerului, apei, solului, ecosistemelor, animalelor sau plantelor s-au produs efectiv;
• închisoare de la 3 la 10 ani pentru distrugeri sau daune semnificative, produse pe scară largă, care sunt ireversibile ori de lungă durată;
•  închisoare de la 10 la 20 de ani, dacă infracţiunea de mediu a avut ca urmare moartea unei persoane.

Proiectul stabileşte şi obligaţii privind pregătirea profesională a autorităţilor implicate, cooperarea dintre instituţii, prevenirea infracţiunilor, colectarea datelor statistice şi elaborarea unei strategii naţionale pentru combaterea infracţiunilor împotriva mediului.

Noua reglementare transpune Directiva (UE) 2024/1203, adoptată în contextul în care evaluările europene au arătat că numărul cauzelor de criminalitate de mediu investigate şi soluţionate este redus, iar sancţiunile existente nu sunt întotdeauna eficiente, proporţionale şi suficient de descurajatoare.  După procedura dezbaterii publice, urmează procedura prin care legea să fie adoptată.