Parlamentul Ungariei îl demite pe președinte printr-o reformă constituțională

Contextul politic și analiza lui Attila Marton

Motivația din spatele acestei mișcări radicale este explicată de Attila Marton într-o analiză publicată pe Facebook.

Acesta subliniază că, deși partidul TISZA a câștigat alegerile cu o majoritate neașteptată de două treimi, noul guvern se afla în situația de a conduce „cu frâna de mână trasă”. Președinția și Curtea Constituțională (CC) erau încă dominate de oficiali numiți pe mandate lungi de fosta guvernare Fidesz și loiali lui Viktor Orbán.

Deoarece în Ungaria președintele nu este ales direct de cetățeni, ci este numit de Parlament, actuala „supermajoritate” nu îl putea revoca pe Tamás Sulyok prin proceduri standard, fiind necesară modificarea legii fundamentale. Premierul Péter Magyar i-a acordat președintelui un termen de cinci zile pentru a promulga actul normativ – semnându-și practic propria demitere. În caz de refuz, TISZA va declanșa procedura de suspendare din funcție a șefului statului. Sulyok a criticat anterior rapiditatea procesului legislativ, cerând ca guvernul să aștepte avizul Comisiei de la Veneția din luna octombrie.

Depolitizarea Justiției și limite pentru parlamentari

Pachetul de reforme constituționale vizează nu doar decapitarea Președinției, ci și destructurarea moștenirii regimului Orbán prin mai multe măsuri cu impact major:

• Reforma Curții Constituționale Se reintroduce limita de vârstă de 70 de ani pentru judecători și se reduce mandatul acestora de la 12 la 9 ani. Această decizie elimină automat mandatul președintelui CC, Péter Polt, și al altor trei judecători. Viitorul președinte al CC va fi ales de către ceilalți judecători, pentru a limita ingerințele politice.
• Limitarea mandatelor politice  Parlamentarii vor putea servi maximum 12 ani (trei mandate), o măsură gândită pentru a preveni revenirea în forță a vechii gărzi a lui Orbán.
• Putere sporită pentru magistrați Judecătorii primesc un rol decisiv în selecția, responsabilizarea și revocarea președintelui Oficiului Judiciar Național și a președintelui Curiei (instanța supremă).
• Noi structuri Se creează baza constituțională pentru înființarea Oficiului Național pentru Recuperarea și Protecția Activelor și se desființează Garda Parlamentară.

Boicotul Fidesz și reacția lui Viktor Orbán

Modificările au provocat un cutremur în rândurile partidelor de dreapta aflate acum în opoziție. Parlamentarii Fidesz și KDNP au refuzat să participe la ședința de luni, alegând să depună o coroană de flori la mormântul lui József Antall, primul premier post-comunist, și declarând ziua drept una de doliu pentru democrația maghiară.

Consecințele s-au resimțit imediat în structura opoziției. Gergely Gulyás a demisionat din funcția de lider al grupului parlamentar Fidesz, deoarece noua limită de 12 ani îl împiedică, alături de aproape două treimi dintre deputații actuali ai Fidesz-KDNP, să mai candideze la alegerile din 2030, precum scrie euractiv.com.

Fostul premier Viktor Orbán a reacționat dur pe rețelele de socializare, publicând o fotografie alb-negru a lui Péter Magyar cu mesajul „Ungaria Democratică 1990–2026”. Orbán a catalogat înlăturarea președintelui drept un act de autocrație, afirmând că cetățenii au „dreptul de a rezista” și promițând că Fidesz se va opune cu fermitate noului regim politic de la Budapesta.

CITEȘTE ȘI

ALEGERI UNGARIA Peter Magyar are șanse, dar primește autocrația lui Viktor Orban la cheie. Va fi tentant să o perpetueze – INTERVIU cu un cercetător