Chipul sculptorului, din 18.750 de piese
Lucrarea lui Albert Oprea, cunoscut și sub numele Brickasso, a fost asamblată integral manual, fără ajutorul vreunui program de proiectare. Documentarea, planificarea și execuția au cerut sute de ore de muncă. Portretul a avut prezentarea oficială joi, 29 octombrie, la Kaleidoscope Culture Festival 2026, care a avut loc la Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, porivit urban.ro.
Ce se ascunde în portret
Văzut de departe, tabloul redă chipul lui Brâncuși, însă de aproape apar zeci de elemente: personaje, povești și construcții miniaturale. Printre ele se regăsesc, refăcute din piese Lego, trei dintre lucrările emblematice ale sculptorului, Coloana fără sfârșit, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii.
Băiatul a creat, în plus, nouă scene în trei dimensiuni, fiecare dedicată uneia dintre universitățile prezente la festival și construită în jurul unor elemente care trimit la identitatea sau la domeniul instituției respective.
Între detaliile pitite în lucrare apar o balerină, un braț robotic, un laborator științific și o mașină de Formula 1, astfel încât portretul reunește trimiteri la artă, educație, tehnologie și la diversitatea culturală a Europei.
Locul al doilea la „Românii au talent”
Publicul l-a descoperit pe Albert Oprea la emisiunea „Românii au talent”, unde a încheiat finala din 29 mai 2026 pe locul al doilea. Pentru această etapă a competiției, el a construit, tot din piese Lego, chipul actorului Florin Piersic, lucrare care a fost apreciată atât de juriu, cât și de public.
Șase zile de benzi desenate despre Brâncuși
Al doilea proiect s-a desfășurat tot la Târgu Jiu, unde elevii au transpus în desen Coloana, Poarta Sărutului și Domnișoara Pogany.
Atelierul „Brâncuși – mentorul nostru” a avut loc între 21 și 26 octombrie, ca parte a Conferinței Internaționale „Filosofia Formei”. Evenimentul a fost organizat de Universitatea „Constantin Brâncuși” și de Primăria Târgu Jiu, în parteneriat cu Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”.
Președintele României a acordat conferinței înaltul său patronaj, iar Comisia Națională a României pentru UNESCO, patronajul.
Locurile lui Brâncuși, mutate pe hârtie
Pe parcursul atelierului, participanții au mers la Hobița și la Curtișoara, două localități de care se leagă viața sculptorului, dar și la Ansamblul Monumental „Calea Eroilor” din Târgu Jiu, inaugurat pe 27 octombrie 1938.
Pornind de la aceste vizite și de la operele lui Brâncuși, elevii au creat benzi desenate în care fiecare a încercat să surprindă ce simboluri și ce înțelesuri a descoperit în creațiile artistului.

Aceeași operă, interpretări diferite
Abordările au variat: o parte dintre copii au desenat sculpturile cunoscute, iar alții au inventat povești despre Brâncuși și despre felul în care acesta a reușit să facă din forme simple opere de artă. „Am desenat cum Brâncuși reușește să transforme piatra în ceva super”, a povestit unul dintre elevi.
Alte lucrări s-au oprit asupra Coloanei fără sfârșit, pe care autorii lor au legat-o de aspirația spre viitor și spre infinit, ori asupra Porții Sărutului și a Domnișoarei Pogany, alese pentru a arăta cum au înțeles elevii viziunea sculptorului.
Desenele, expuse la universitate
Lucrările din atelier au rămas expuse la parterul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu cât timp a durat conferința. Coordonarea atelierelor i-a revenit lui Mihai Ionuț Grăjdeanu, profesor și autor de benzi desenate, cel care a inițiat atât prima școală de benzi desenate din România, cât și Olimpiada de benzi desenate.
Potrivit aceleiași surse, proiectul prelungește colaborarea pornită în 2022 cu Comisia Națională a României pentru UNESCO, prin care copiii sunt îndemnați să cunoască patrimoniul cultural național și să îl redea prin desen. Elevii de la atelier au fost din Târgu Jiu, Pestișani, București și Craiova, unii dintre ei de la școli care fac parte din rețeaua ASPnet UNESCO.