Brașov: asaltul „mafiei imobiliare“

Mai multe familii din Brașov sunt la un pas de a fi trimise în stradă, în urma unei situații complicate, apărută în urma unei încâlcite afaceri imobiliare, derulată în centrul vechi al orașului Brașov, aflată într-un loc ce poartă un nume parcă predestinat: strada Castelului.

Restituirea caselor confiscate în vremea regimului comunist a fost și a rămas o rană deschisă, pe care nicio guvernare postdecembristă n-a fost în stare s-o rezolve până la capăt. De fapt, cea mai mare parte a proceselor pierdute de statul român la CEDO sunt legate exact de restituirea unor proprietăți confiscate prin naționalizare de regimul comunist. Vladimir Chirilă este unul dintre locatarii imobilului din str. Castelului care au probabilităţi mari să rămână păgubiţi în urma acestor „inginerii administrative“. El este cel care, bazat pe acte oficiale, ne-a descris tot acest „circuit“ birocratic al unor fapte de corupție.

Cercetarea științifică a corupției

Deţinător al Premiului Academiei Române „Dimitrie Gusti“ din 2015, sociologul conf. univ. dr. Ştefan Ungurean din Brașov a făcut o cercetare întinsă pe mai multi ani, al cărei obiect a fost modul în care se manifestă corupția în instituțiile publice. Ulterior, în toamna anului trecut, el a avut și o comunicare ştiinţifică dedicată acestei teme actuale: „Implicarea instituţiilor publice în producerea nelegalismelor în afacerile imobiliare în Municipiul Braşov – studiu de caz“, pe care a prezentat-o la Universitatea Transilvania Braşov, în cadrul Colocviului Internaţional de Ştiinţe Sociale şi Comunicare ACUM – 2017. Iar pentru a putea descrie și analiza implicarea instituțiilor statului în acest aspect al vieții publice, autorul a pus în discuție cazul imobilului din Braşov, str. Castelului nr. 46. Una dintre concluziile sale, deosebit de pesimistă, a fost că tot „ceea ce a rămas neschimbat de-a lungul timpului (timp marcat de evenimente precum dispariţia Imperiului Habsburgic, căderea Imperiului Austro-Ungar, două războaie mondiale, ocupaţia sovietică şi regimul comunist din perioada Ceauşescu) a fost modificat faţă de realitate în zilele noastre, «din pix», atât pe harta topografică, cât şi în cartea funciară, de către câțiva funcţionari publici, experţi topografi şi judecători“.

„Dansul“ hărților topografice

Specifică perioadei postdecembriste, restituirea proprietățiilor confiscate de fostul regim comunist a adus după sine un val întreg de afaceri imobiliare ilegale. Indiferent dacă a fost vorba despre imobile aflate în Capitală ori în alte orașe importante ale țării, aceste afaceri s-au putut realiza doar prin implicarea unor instituții publice. În toate cazurile problemele nu au fost provocate de foștii proprietari, ci chiar de această „mafie imobiliară“. În astfel de cazuri, primăria locală eliberează certificate false de proprietate, după care procurorii și judecătorii dau rezoluții favorabile unor falși proprietari.
Dar să revenim la cazul imobilului de pe strada Castelului din Brașov. Hărțile topografice ale orașului de sub Tâmpa au fost întocmite în secolul XIX, iar după ce orașul a fost cartografiat, s-au stabilit „topurile” și s-a trecut la constituirea cărţilor funciare (CF) aferente parcelelor respective. Numerele de pe hărți (topuri) care se dau rămân neschimbate în timp pentru orice administraţie, indiferent de epocă, pentru ca situația reală să poată fi ținută sub control. Mutarea unor numere de top de pe hărțile topografice, precum şi modificarea aceloraşi numere în cartea funciară aferentă pot aduce după ele situația în care imobile întregi pot fi trecute în posesia altor proprietari decât cei în drept.
În anul 2006, Judecătoria Brașov a cerut expertiza topografică a imobilului de pe str. Castelului nr. 46. Atunci, expertul tehnic topograf judiciar Grigore Fazakas, desemnat de instanță, a făcut un colaj din două hărți: a luat capul hărţii de la OCPI Brașov, pe care l-a lipit de conținutul hărții vechi de la MAI – Arhivele Naționale – Serviciul Județean Brașov, iar pe copia legalizată avea top-uri modificate. Dosarul expertizei judiciare, cerut de instanță, conține și o adresă care întărește modificarea operată de expertul judiciar, introducând imobilul nr. 46 din Cartea Funciară nr. 29 Brașov în altă carte funciară (CF 26 Brașov), alături de alte două imobile, cu nr. 42 și 44. Astfel, Biroul Intabulări RIAL Brașov prezintă o adresă oficiala semnată de Mihai Comșa, șeful Serviciului Intabulări, care arată că la același CF 26 există trei imobile, adică str. Castelului, cu numerele 42, 44 și 46. În același dosar exista și Foaia de Avere A, care arată că la CF 26 există numai două imobile, adică str. Castelului nr. 42 și 44. Această ciudățenie a fost „rezolvată“, din scurt, de către Judecătoria Brașov, cu mâna judecătoarei Laura Achten. Aceasta a acceptat „harta colaj“ a expertului judiciar, cu tot cu adresa falsă semnată de șeful Biroului de Intabulări RIAL Brașov. În plus, a precizat că în CF 26 sunt două imobile, de la nr. 42 și 46, dar fără să se spună nimic despre existența imobilului de la nr. 44. Acest imobil este descris în sentință, dar primește numărul 42 de la imobilul vecin. Mai mult, în loc de 14 apartamente, așa cum apare în CF 26, actul menționează 14 camere, ceea ce modifică în mod esențial situația față de cea de pe teren. De altfel, numele judecătoarei Laura Achten apare și în alte afaceri imobiliare de același tip, care s-au derulat în Brașov.

Mafia imobiliară în patru „pași“

Vladimir Chirilă ne-a relatat că, în cazul imobilului de pe strada Castelului nr. 46 din Brașov, afacerea s-a derulat în patru pași distincți. Primul a fost făcut atunci când Primăria Brașov a emis o serie de adrese pentru imobilul din str. Castelului nr. 46, cu numere stradale și numere topografice diferite, una în care nr. 44 vechi corespunde cu nr. 46 și o alta în care îi corespunde numărului 48. Apoi, s-a afirmat, oficial, în scris, că „nu s-au regăsit (…) data și actul pe baza căruia s-a schimbat numerotarea stradală“. Tot Primăria Brașov a fost cea care a emis o serie de acte care contrazic orice logică: o lucrare de „extindere a unei mansarde“ de pe strada Castelului nr. 48 (fost 46) se proiectează în 1997 la Brașov, se autorizează în 1958 în orașul Stalin, după care se afirmă că se va da „în folosință definitivă“ la Brașov, în anul 1999.
Cel de-al doilea „pas“ parcurs în această afacere locativă a constat în „legalizarea“ acelor acte și a înscrisurilor oficiale astfel modificate, dar și prin „secretizarea” lor oficială. Așadar, a doua fază a acestei afaceri a constat în legalizarea actelor și a înscrisurilor astfel „modificate”, urmată de „secretizarea“ lor oficială. În acest context, au existat o serie de acte privitoare la acest imobil de care nu s-a ținut cont. Astfel, nu s-a ținut seamă de actele care arătau că la naționalizarea din 1950 nu apare Walter Jekelius în calitate de proprietar, ci un anume Weinhold Heinrich, acesta fiind și cel care, în anul 1949, a plătit ultimul impozit pentru clădirea respectivă. Aici mai trebuie spus că, în 1952, Weinhold Heinrich a fost deportat de la aceeași adresă, împreună cu soția, fiica și doi nepoți.
Cu toate acestea, Tribunalul Brașov (prin Decizia civilă nr. 379/Ap/26.02.2016), precum și Curtea de Apel Brașov (prin Decizia civilă nr.413/R/19.10.2016) au respins cererile depuse la dosar de a se trimite cauza la rejudecare pentru a se face o nouă expertiză topografică judiciară actualizată. În acest fel, s-a anulat posibilitatea ca erorile să fie dovedite și remediate de instanțele de judecată.
Ultimul „pas“, cel pe care l-am putea clasifica „de natură politică“, a fost cel în care consilierii din Consiliul Local al Municipiului Brașov, indiferent de culoarea lor politică, au „rezolvat“ problema, fără să țină cont de ancheta Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov. Prin votarea Hotărârii nr. 168 din 21 martie 2018, s-a decis: „Art. 1. Se aprobă dezmembrarea (…) imobilului situat în Brașov, str. Castelului nr. 46, înscris în CF 26 (4885/2,4886/2,4887/2,4888/2,4889/2), care face parte integrantă din prezenta hotărâre“. Adică exact aceleași numere topografice care fac obiectul „cercetării sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale“ din adresa Secției 1 Poliție Brașov, din data 5.01.2018.

Hop și „mentorul“ Pârlog

Alături de Kraus Christa și Feier Virginia, colocatari în imobilul de pe strada Castelului, Vladimir Chirilă este semnatarul unei plângeri adresate Inspecției Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, plângere îndreptată împotriva procurorului Bogdan Ciprian Pârlog. Numele acestuia vi se pare cunoscut? Aveți dreptate: în calitate de procuror militar, Pârlog a fost prezent la mitingul desfășurat, pe 10 august, în fața Palatului Victoria. La circa două săptămâni, pe 27 august, Inspecția Judiciară a anunțat că „a deschis o acţiune disciplinară faţă de procurorul militar Bogdan Ciprian Pârlog, cel care a fost la protestul din 10 august, pentru că prin opiniile exprimate într-un articol de presă din 25 ianuarie 2018, ar fi denigrat judecătorii CSM şi inspectorii IJ“. Concret, Inspecția Judiciară a anunțat: „Ca urmare a efectuării cercetării disciplinare, Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de domnul Bogdan Ciprian Pârlog (procuror militar, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti) pentru «manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu», abatere disciplinară prevăzută de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor“. În propriul CV, procurorul Pârlog afirmă că între anii 2010 și 2013 a fost „detașat în cadrul misiunii EUPOL Afganistan, în funcția de expert UE – mentor al procurorului general al Afganistanului în domeniul combaterii corupției“. Ei bine, plângerea depusă de cei trei locatari ai imobilului din str. Castelului este îndreptată exact împotriva acestui „mentor“. În sesizarea lor, cei trei locatari ai imobilului își asumă calitatea de „părți vătămate în dosarul penal 785/P/2018 de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov“. Locatarii menționează că, la adresa respectivă, „a apărut un așa-zis proprietar, cetățean german, care poate în orice moment să-i arunce în stradă“. În continuare, ei descriu, pe scurt, cum a început situația de fapt: „În anul 2000, o persoană numită Dora Constantin a cerut, prin avocat, dar pe baza unui act fals, 1/3 din imobilul în care locuim. Judecătoria Brașov a admis această cerere și a dat sentința civilă nr. 17108/17.11.2000, cu drept de intabulare. Așa-zisul act de vânzare-cumpărare pe care s-a bazat sentința judecătoarei Cristina Ropotă de la Judecătoria Brașov avea copiate semnăturile de pe un proces-verbal din 1952 și dintr-un act de vânzare-cumpărare din 1925. Bazat pe Raportul de Expertiză Criminalistică nr. 120/26.05.2005 emis de Laboratorul Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj care arăta falsul, procurorul Bogdan Ciprian Pârlog, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, a semnat Rezoluția emisă pe 28.12.2005“. Este vorba despre o rezoluție care, practic, a scos-o de sub orice acuzare pe Dora Constantin, dar, implicit, şi pe judecătoarea care i-a dat drept de intabulare pe o xerocopie falsă. Conform plângerii depuse la CSM de locatarii imobilului din str. Castelului, „această rezoluție din 28.12.2005, emisă de Parchetul de pe lângă judecătoria Brașov și semnată de procurorul Bogdan Ciprian Pârlog, ridică un șir de semne de întrebare:
1. Procurorul Pârlog afirmă, fără probe, că unul dintre semnatarii actului fals nu a fost naționalizat, mai precis, «fără însă ca statul român să naționalizeze cota parte de 1/3 aparținând numitului Walter Jekelius». Pe ce se bazează această afirmație atunci când în Decretul 92/1950 se stipulează clar că «se pedepsesc cu 5-10 ani de muncă silnică și cu confiscarea averii (…) cei care vor încerca să zădărnicească naționalizarea prevăzută de prezentul Decret»?
2. Procurorul Pârlog, cu toate că Dora Constantin depune prin avocat actul fals în fața instanței, decide «neînceperea urmăririi penale față de autor necunoscut (AN)». Deci, pentru el, Dora Constantin era o necunoscută. Mai mult, spune că «întrucât s-a îndeplinit termenul de prescripție a răspunderii penale», nu ia nicio măsură impusă de lege. Dacă ne uităm pe data în care a fost emisă expertiza criminalistică, vedem că din luna mai 2005 a așteptat să dea rezoluția cu «prescripția penală» până la 28.12.2005, adică după 10.11.2005, când s-au împlinit cei cinci ani de când actul fals a fost depus în fața instanței. (…) În urma acestui scandal, care a uimit opinia publică prin rezoluția dată de procurorul Pârlog, acesta a fost promovat, în 2006, pe funcția de prim-procuror adjunct la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București“.
Mai mult decât atât, reclamanții menționează că, „întrucât procurorul Pârlog nu a luat nicio măsură împotriva mafiei imobiliare din Brașov în ceea ce privește imobilul din str. Castelului, s-a ajuns ca situația să se repete și să apară cu un alt proprietar în locul lui Dora Constantin, care poate să arunce în stradă pe Kraus Christa și Feier Virginia“. A fost un avertisment care s-a îndeplinit mai curând decât s-au așteptat autorii plângerii. În condițiile tergiversării de către anchetatori a rezolvării acestei plângeri (așadar, tergiversarea întocmirii unei expertize topografice privitoare la adevăratele numere topografice ale acestui imobil), pe 2 octombrie, pretinsul proprietar neamț a revenit în țară. El le-a anunțat pe Kraus Christa și Feier Virginia că va vinde apartamentele în care locuiesc.  Ca un gest de „bunăvoință“, el nu le-a trimis direct în stradă, împreună cu familiile lor exact acum, în gura iernii. Le-a promis un contract de închiriere valabil până pe 31 martie 2019. Ce vor face ele după aceea? Doar Dumnezeu știe, căci pe anchetatori nu-i interesează absolut deloc acest aspect. O soluție ar fi fost punerea unui sechestru asigurător. Dar nu au făcut-o! Locatarii sunt convinși că această situație deosebit de gravă a fost provocată, de fapt, de către procurorul „mentor“ Pârlog, care, știind că nimeni nu-l va trage la răspundere, pur și simplu, și-a îngăduit să nu-și îndeplinească obligațiile de serviciu. Iar asta nu l-a împiedicat cu absolut nimic să urce majoritatea treptelor ierarhice ale profesiunii sale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.