Bucureștenii cu mașini vechi, vizați de noile restricții. Când nu vor mai putea circula prin centru

Primăria Capitalei a pus în consultare publică două planuri pentru calitatea aerului în perioada 2026-2030, care prevăd restricționarea treptată a accesului mașinilor poluante în București. Potrivit calendarului inclus în documente, de la 1 noiembrie 2027, mașinile Non-Euro și Euro 1 nu vor mai putea circula în zona centrală, iar până în 2030 restricțiile vor fi extinse și la vehiculele Euro 2, Euro 3, Euro 4 și Euro 5. Planurile includ și un program de sprijin pentru gospodăriile care se încălzesc cu lemne și cărbune, investiții în transportul public și introducerea unei zone cu emisii reduse în zona metropolitană.

Măsurile sunt incluse în Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA) și Planul de Menținere a Calității Aerului (PMCA), care vor ajunge la votul Consiliului General al Municipiului București după încheierea consultării publice.

Mașinile Non-Euro și Euro 1, primele vizate de restricții

Primăria Capitalei indică traficul rutier și încălzirea locuințelor cu lemne și cărbune printre principalele surse de poluare din București. Datele incluse în planuri arată că aproximativ 1,3 milioane dintre cele 2,8 milioane de mașini înregistrate în București și Ilfov sunt vechi și poluante.

Pentru reducerea emisiilor din trafic, municipalitatea propune zone cu nivel scăzut de emisii, în care accesul va fi limitat în funcție de standardul de poluare al vehiculelor. Prima etapă este programată la 1 noiembrie 2027, când restricțiile vor viza mașinile Non-Euro și Euro 1 din centrul Capitalei, urmând ca până în 2030 să fie incluse treptat și clasele Euro 2, Euro 3, Euro 4 și Euro 5. Documentele nu precizează datele exacte la care va fi introdusă fiecare etapă.

Zona cu emisii reduse ar urma să acopere întreaga zonă metropolitană

Pe lângă calendarul restricțiilor din centrul orașului, Primăria Municipiului București pregătește o zonă cu emisii reduse, LEZ (Low Emission Zone), pentru întreaga zonă metropolitană. Planul, aflat în curs de aprobare, prevede limitarea treptată a accesului vehiculelor în funcție de combustibil și vechime, cu restricții mai stricte și accelerate pentru mașinile diesel și cele mai vechi.

Proiectul elaborat de Primărie împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) este estimat la 15 milioane de euro, cu finanțare din PNRR și printr-un împrumut InvestEU, iar implementarea ar urma să dureze aproximativ doi ani. Planul presupune stabilirea limitelor zonei, clasificarea vehiculelor după standardele de emisii, una dintre variante fiind folosirea normelor Euro, și introducerea progresivă a restricțiilor.

Accesul va fi verificat cu ajutorul camerelor care recunosc automat numerele de înmatriculare, instalate la intrările în zonă, iar șoferii care nu respectă regulile vor fi sancționați. Amenzile vor fi direcționate către Fondul pentru mobilitate curată și reinvestite în soluții de transport pentru comunitățile vulnerabile.

Proiectul mai prevede modernizarea stațiilor de monitorizare a aerului, măsurători ale dioxidului de azot (NO2), folosirea laboratoarelor mobile în zonele aglomerate și publicarea în timp real a datelor.

Potrivit calendarului tehnic, proiectarea limitelor și stabilirea standardelor vor dura între șase și nouă luni, instalarea sistemelor de monitorizare aproximativ șase luni, în paralel, iar montarea camerelor și a sistemelor de control între 12 și 18 luni.

Primăria se așteaptă să facă economii de până la 65.700 de tone de CO2 pe an

Documentul privind LEZ indică o vârstă medie de 12,4 ani a parcului auto din București și o pondere de 43,5% a vehiculelor diesel. Pe baza acestor date, planul estimează că reducerea cu 10% a numărului de vehicule cu emisii ridicate ar însemna economii de 21.900 de tone de CO2 echivalent pe an. Ținta pe termen mediu este de 20%, respectiv 43.800 de tone anual, iar cea pe termen lung ajunge la 30%, echivalentul a 65.700 de tone de CO2 echivalent pe an.

Primăria se așteaptă la economii de 1,3-3,9 milioane de euro anual la costurile asociate problemelor de sănătate, prin reducerea bolilor respiratorii și cardiovasculare, fiind luate în calcul valori estimate de 30.000-80.000 de euro pentru fiecare tonă de PM2,5 redusă și de 10.000-30.000 de euro pentru fiecare tonă de NOx redusă, precum și emisii medii anuale de 0,005 tone de PM2,5 și 0,02 tone de NOx pentru fiecare vehicul, raportate la mașinile diesel mai vechi, Euro 3 și Euro 4.

15.000 de gospodării ar urma să primească sprijin pentru schimbarea sistemelor de încălzire

Pentru reducerea poluării produse de încălzirea locuințelor, Primăria propune programul „AER 2030 ACASĂ”, prin care aproximativ 15.000 de gospodării vor primi sprijin pentru înlocuirea sistemelor pe lemne și cărbune.

În București sunt aproape 18.600 de gospodării care folosesc astfel de sisteme, potrivit datelor prezentate în plan, iar finanțarea ar urma să fie asigurată de Primăria Capitalei, Guvern și primăriile de sector.

Celelalte măsuri includ înnoirea transportului public cu vehicule electrice și troleibuze cu autonomie, extinderea benzilor dedicate transportului în comun, programe de finanțare pentru înnoirea parcului auto, amenajarea unor trasee pietonale și pentru biciclete în zona centrală și reabilitarea sistemului de termoficare.

Noul Cod al Urbanismului obligă consiliile locale să delimiteze zonele în 12 luni

Introducerea zonelor cu emisii zero sau scăzute este prevăzută și de noul Cod al Urbanismului, intrat în vigoare la 25 august. Potrivit informațiilor relatate de Profit.ro, consiliile locale trebuie să adopte, în cel mult 12 luni de la intrarea în vigoare a codului, hotărâri prin care delimitează aceste zone, pe baza propunerilor compartimentelor de specialitate în urbanism și mediu.

Legea definește aceste perimetre ca zone în care accesul vehiculelor care emit dioxid de carbon este restricționat și prevede că delimitarea trebuie făcută prin hotărâri ale consiliilor locale, până la actualizarea planurilor urbanistice generale. Ulterior, PUG-urile vor trebui să includă regulile privind accesul vehiculelor și măsurile pentru îmbunătățirea calității aerului în centrele urbane.

Parlamentul adoptase încă din 2023 un proiect de lege care prevedea introducerea zonelor cu nivel scăzut de emisii în București și în alte 12 mari aglomerări urbane, între care Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara. În aceste zone urmau să fie introduse restricții și/sau taxe pentru accesul autovehiculelor.

În 2024, Ministerul Dezvoltării, condus atunci de Adrian Veștea, pregătise o hotărâre pentru aplicarea zonelor cu emisii reduse în marile orașe, însă premierul de atunci, Marcel Ciolacu, s-a opus discutării proiectului în Guvern, motivând că nu fusese dezbătut public și nici convenit în coaliția de guvernare, conform Profit.ro.

Bucureștenii pot trimite observații până la 22 noiembrie și 12 decembrie

Cele două planuri pentru calitatea aerului în perioada 2026-2030 se află în consultare publică. Bucureștenii pot transmite observații, propuneri și întrebări la sediul Primăriei Capitalei sau prin e-mail, la adresa plancalitateaer@pmb.ro.

Termenul pentru Planul de Menținere a Calității Aerului (PMCA) este 22 noiembrie, iar pentru Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA), 12 decembrie.

După încheierea consultărilor, ambele documente vor fi supuse votului Consiliului General al Municipiului București.