„Gândim un program de investiţii pentru cei care aleg să se comaseze voluntar, cu sprijin şi inclusiv şi pentru cetăţeni, reducerea impozitelor cu până la 50%, pentru cei care aleg să se comaseze”, a declarat Alexandru Stoica, potrivit Agerpres.
Ministrul nu a precizat ce categorii de impozite vor fi reduse, care vor fi condițiile exacte pentru acordarea facilităților sau cât timp vor putea beneficia locuitorii de aceste reduceri, dar liderul PSD Sorin Grindeanu a avansat anterior posibilitatea ca facilitățile fiscale să fie acordate timp de patru-cinci ani, însă această variantă nu a fost prezentată drept o decizie definitivă.
Primăriile interesate trebuie să înceapă pregătirile pentru referendumuri până la 1 martie 2027
Programul de finanțare ar urma să intre în consultare publică săptămâna viitoare, pentru zece zile, după care va fi transmis Guvernului.
Alexandru Stoica vrea ca primarii localităților eligibile să înceapă cât mai repede pregătirile pentru referendumurile locale, astfel încât primele demersuri să fie inițiate până la 1 martie 2027.
Potrivit calendarului prezentat de ministru, comasările ar urma să producă efecte din 2028, odată cu noua organizare a administrației locale, iar până atunci, comunitățile interesate trebuie să parcurgă procedurile necesare pentru a decide dacă renunță la actuala organizare administrativă în favoarea unei structuri comune.
Comuna Pănătău, unde tatăl ministrului este primar, ar urma să fie și ea reorganizată
Alexandru Stoica a dat exemplul comunei Pănătău, din județul Buzău, localitatea sa natală, unde primar este tatăl său. Ministrul a afirmat că localitatea va face parte dintr-o structură administrativă mai mare, indiferent dacă reorganizarea se va realiza prin acordul comunităților sau printr-o decizie luată la nivel central.
„Comuna Pănătău o să facă parte dintr-o comasare. Că va fi comasare voluntară, că va fi comasare prin asumare, nu va scăpa”, a declarat oficialul.
Acesta a explicat că dispariția primăriei din localitate nu ar trebui să însemne și pierderea accesului la serviciile administrative, astfel că, în punctele în care oamenii sunt obișnuiți să se adreseze autorităților ar putea rămâne funcționari care să îi îndrume și să îi ajute în relația cu noua administrație.
„Nu cred că poate să rămână primăria la Pănătău, dar asta nu înseamnă că, dacă se va face o comasare, în punctele respective unde oamenii au fost învăţaţi, nu va rămâne un funcţionar care îi va asculta şi îi va îndruma”, a mai spus Alexandru Stoica.
Sinaia, Predeal și alte orașe cu sub 10.000 de locuitori ar putea fi afectate de reorganizare
Reforma discutată de PSD nu se limitează la comunele mici, partidul analizând astfel și situația localităților cu populații mai mari, precum și a orașelor care nu mai îndeplinesc criteriile demografice pentru păstrarea statutului actual.
Datele recensământului din 2021 arată că 148 de orașe și municipii din România au mai puțin de 10.000 de locuitori, printre acestea regăsindu-se: Sinaia, Predeal, Bușteni, Eforie, Sovata și Băile Herculane, localități cunoscute și ca destinații turistice. Unele ar putea fi transformate în comune, în timp ce altele s-ar putea uni cu localitățile învecinate.
Amintim că PSD a propus șase criterii pentru evaluarea localităților: numărul locuitorilor, situația economică, capacitatea administrațiilor de a se susține financiar, legăturile de transport și accesul populației la servicii publice, alături de celelalte elemente incluse în analiza partidului.
PSD ia în calcul reducerea numărului de județe de la 41 la 15
O altă variantă discutată în cadrul reformei vizează modificarea actualei împărțiri administrative a României. Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru al PSD, a avansat un scenariu în care țara ar putea rămâne cu 15 județe, față de cele 41 existente în prezent. Ca punct de plecare ar urma să fie folosită organizarea actuală a Curților de Apel.
Sorin Grindeanu a precizat însă că propunerea nu a fost discutată și aprobată în partid, astfel că nu există o decizie privind reducerea numărului de județe.
Liderul PSD a dezvăluit, în schimb, că președinții Consiliilor Județene Ialomița și Călărași l-au contactat pentru a-i spune că doresc unirea celor două județe, fără să mai aștepte finalizarea reformei administrative la nivel național.
UDMR amenință cu moțiunea de cenzură dacă Guvernul își asumă răspunderea pentru reformă
Planurile de reorganizare au provocat reacții și în rândul aleșilor locali, care se tem că dispariția unor structuri administrative ar putea afecta identitatea comunităților.
Primarul orașului Cavnic, Vladimir Petruț, a amenințat inițial că Maramureșul ar putea organiza un referendum pentru desprinderea de România dacă județul ar fi desființat. Ulterior, edilul și-a retras declarația, spunând că fusese „puțin nervos”, dar a insistat că Maramureșul trebuie să își păstreze numele și identitatea. Acesta a criticat și posibilitatea ca pe cărțile de identitate ale locuitorilor să apară Cluj-Napoca în urma reorganizării.
O poziție fermă a venit și din partea UDMR, care se opune în special scenariilor ce ar putea duce la dispariția județelor Harghita și Covasna în forma lor actuală.
Csoma Botond a avertizat că partidul ar putea susține inclusiv o moțiune de cenzură dacă Guvernul își angajează răspunderea pentru reforma administrativ-teritorială fără o dezbatere în Parlament.