Generalul Ștefan Dănilă critică modul în care România a negociat SAFE: „În mare parte a fost și incompetență” / „Puteam să discutăm fără să fugim de negociere” / „Nu am fost pregătiți”

Pe de o parte, generalul Ștefan Dănilă a declarat că SAFE a arătat „o mare vulnerabilitate” a României în ceea ce privește deciziile și modul de raportare al țării noastre la statutul de țară membră a Uniunii Europene”.

„Noi nu prea am înțeles foarte bine mecanismele Uniunii Europene, nu spun că eu le-am înțeles, nici eu nu le-am înțeles foarte bine, dar nu am înțeles că trebuie să utilizăm acest statut de membru al Uniunii Europene. Și nu știm să folosim mecanismele, nu știm să folosim informațiile și nu știm să folosim sau să influențăm deciziile la nivelul Uniunii Europene”, a spus fostul șef al Armatei.

România a primit aproape 17 miliarde de euro din programul SAFE, a doua cea mai mare alocare, după Polonia. Generalul Ștefan Dănilă spune că suma dată de Comisia Europeană României nu a însemnat automat că „știam foarte bine și la ce îi vom folosi, că știam și cum îi vom folosi, în așa fel încât banii respectivi să producă mai mult decât capacitate de apărare, să producă și o sustenabilitate a capacității de apărare”.

CITEȘTE ȘI: Generalul Ștefan Dănilă, fostul șef al Armatei, propune construirea a două baze europene în România: „Este un prim pas pentru a construi o armată europeană”

Generalul Ștefan Dănilă: Nu avem cum să cheltuim banii cu cap, pentru că n-am fost pregătiți

Întrebat dacă banii din SAFE vor fi cheltuiți „cu cap” de România, fostul șef al Armatei a răspuns că „nu avem cum să-i cheltuim cu cap, pentru că n-am fost pregătiți”.

„Dacă eram pregătiți pentru acest proiect, știam ce ne propunem să dezvoltăm ca industrie folosind acești bani din SAFE. Pentru că banii aceștia sunt utilizați pentru a achiziționa echipamente militare, dar și pentru a mișca motorul economic, a mișca industria de apărare să își revină, spun unii.

Păi, dacă noi nu avem o capacitate industrială suficientă în momentul de față și nu putem să băgăm banii respectivi în contracte cu industria noastră, atunci trebuia să știm cu cine facem acele contracte ca respectivi să vină cu dezvoltare tehnologică în România și să ne dezvolte acele industrii pe care noi vrem să le dezvoltăm”, a explicat generalul Ștefan Dănilă.

CITEȘTE ȘI: Generalul Ștefan Dănilă, dezvăluiri despre o decizie politică cu care nu a fost de acord în timpul mandatului de șef al Armatei: „Nu am putut să o înghit”

Generalul Ștefan Dănilă: Puteam să discutăm contractele fără să fugim de negociere

Aceasta a mai adăugat că în ceea ce privește zona maritimă a identificat, mai degrabă, o lipsă de viziune a decidenților.

„Poate că noi, ca stat maritim, ar trebui să menținem ambiția aceasta să avem șantiere navale și să producem nave și militare și civile și atunci dezvoltarea șantierelor navale să producă. Ar trebui să fie un obiectiv. Atins mai mult sau mai puțin, deocamdată este ceva greu de evaluat. Dar aș înclina mai mult către lipsă de viziune decât către viziune. Că s-a dorit să se recupereze un șantier naval, bun, poate să fie o soluție, dar eu cred că trebuia gândit în ansamblu ce șantiere navale avem și pe care dorim să le dezvoltăm pentru nave comerciale, pentru nave militare și în ce parteneriate cu cine dorim să dezvoltăm lucrul ăsta.

Ar mai fi fost necesar să dezvoltăm aeronautica, pentru că, spunem noi, aveam o tradiție. Adică avem și facultăți care mai pregătesc ingineri pentru aeronautică, și licee care mai pregătesc. Și atunci ar fi trebuit să dezvoltăm, având capacitatea umană, să ne ducem și către tehnologiile de vârf pe care să le aducem aici, în industria aeronautică”, a completa generalul Ștefan Dănilă.

Fostul șef al Armatei mai susține că România putea să discute contractele din SAFE „fără a eluda partea de compensare”. „Adică fără să fugim de negociere”, a completat acesta.

Generalul Ștefan Dănilă: Grupul de lucru nu era constituit legal

Generalul Ștefan Danilă a mai adăugat că una dintre cauzele pentru care contractele SAFE nu au fost negociate, în opinia sa, foarte bine a fost cea a lipsei de pregătire.

„Noi nu am mai negociat decât o așa numită localizare, pe care nu știm dacă am gândit-o suficient de bine, pentru că nu am avut o strategie fermă în care să știu: în zona respectivă îmi doresc să dezvolt industria cutare, în zona cealaltă doresc să îmi ocup forța de muncă să nu mai plece în Spania, Italia, Germania sau să revină, pentru că am deja oameni calificați.

A fost destul de scurt momentul după aprobarea fondurilor până la momentul în care s-a transmis planul României. Și, dacă ne uităm în urmă, vom vedea că grupul de lucru care s-a ocupat sau formalizarea lucrurilor s-a făcut după ce planul era deja elaborat. Adică, cu 2-3 zile înainte de a trimite, s-a dat o ordonanță de urgență în care s-a spus cine sunt responsabilii. Dar grupul acesta lucrase înainte. Dar el nu era constituit legal. El s-a legalizat după ce a făcut planul. Nu am fost pregătiți”, a explicat generalul Ștefan Dănilă.

„Noi spunem că este ce ne trebuie. Să sperăm că va fi”

La întrebarea de ce nu am fost pregătiți, acesta a răspuns că România nu a constituit grupul de lucru la timp.

„Noi am așteptat să ne vină fondurile, am mai aștepta încă un pic să vedem cine lucrează, guvernul demis și nu a mai avut cine să lucreze. Și am dat ordonanțe după ce a căzut guvernul. Adică lucrurile au fost mult prea neclare și nu s-a lucrat coerent și consecvent din momentul în care aveam informația de la Bruxelles că se va realiza un instrument european pentru a sprijini achizițiile militare.

Păi am fost și noi implicați sau trebuia. Eu zic că am fost, pentru că decizia s-a luat la nivel de Consiliu European. Pentru a se lua hotărârea aceasta înseamnă că noi am avut un obiectiv. Obiectivul nostru a fost numai să luăm 17 miliarde? Păi alte state, Spania sau state mai puternice, au luat un miliard. Nu și-au asumat să ia mai multe. De ce? Pentru că probabil că instrumentul nu le asigură lor ceea ce și-au dorit. Noi spunem că este ce ne trebuie. Să sperăm că va fi”, a mai declarat fostul șef al Armatei.

„Instrumentul nu neapărat a fost ratat, dar, ca obiect, putea fi mai bine folosit”

Generalul mai spune că este convins de faptul că „puteam să îi folosim mult mai bine (n.r. banii) dacă s-ar fi lucrat elaborat din momentul în care s-a știut că va exista acest instrument”.

„Sunt convins că puteam să îi folosim mai bine chiar ulterior, când s-a stabilit grupul de lucru și cei din Ministerul Apărării, Ministerul Economiei, împreună cu Cancelaria Primului-Ministru au luat primele decizii. Dar l-am auzit pe cel care a răspuns de aceasta, fostul șef al Cancelariei, care a spus că a fost o decizie politică. Deciziile politice nu se mai pot comenta.

Dar, dincolo de decizia politică, părerea mea este că, bun, vor răspunde politic, adică nu vor mai fi votați, dar e vorba de niște bani pe care îi vom plăti ulterior. Acum nu se simt, pentru că va fi o perioadă de grație, se vor plăti peste ceva ani. Dar, problema mare pentru Ministerul Apărării, așa cum o știu eu, este că planul de înzestrare suferă, pentru că toată lumea consideră că achizițiile sunt clare, sunt stabilite, sunt cele care se fac prin SAFE. Nu se mai cheltuie bani pe alte achiziții. Sau cheltuielile vor fi minore.

Lucrul acesta nu știu dacă este chiar bun, pentru că SAFE-ul funcționează, dar nu suntem siguri și avem nevoi rapide de echipamente care încă nu au fost dezvoltate. Unele acum se descoperă, acum se construiesc sisteme care să facă parte din acea santinelă care să apere spațiul aerian în fața dronelor. Din punctul meu de vedere, instrumentul nu neapărat a fost ratat, dar, ca obiect, putea fi mai bine folosit, putea fi un instrument bun pentru a genera dezvoltare economică. Aici e problema mare”, a explicat generalul Ștefan Dănilă.

„A fost și situația în care unele partide s-au implicat, unele mai puțin”

Întrebat dacă au existat și niște interese care trebuiau respectate în detrimentul a ceea ce trebuia să cumpărăm, în contextul în care decizia a fost una politică, fostul șef al Armatei a spus că „nu aș ajunge până acolo”. A adăugat, însă, că a fost vorba și de incompetență în momentul în care s-au negociat contractele.

„Aș spune doar că cei care au luat decizia au fost sub un imperativ al presiunii timpului și unii au trebuit să dea soluții cât mai rapide pentru ceea ce trebuia achiziționat și soluțiile au fost luate din documentele existente. A fost presiunea și a documentelor care erau deja aprobate și nu puteai să ieși din ele să vii cu altceva dacă aveai un document aprobat. Și cred că în mare parte (n.r. a fost) și incompetență.

Am avut oameni care erau în acel moment pe funcții și erau obligați să să își îndeplinească ceea ce aveau de făcut. Au fost și oameni puțini. A fost și situația în care unele partide s-au implicat, unele mai puțin. Unele au fost scoase, n-au fost primite, pentru că existau suspiciuni”, a explicat generalul Ștefan Dănilă.

Fostul șef al Armatei a mai atras atenția că în România problematica securității naționale nu este una unitară.

„Adică nu există acea acel loc comun în care se în să se intersecteze programele partidelor în așa fel încât partea de securitate națională să fie acoperită și acceptată de toți la fel”, a completat acesta.