Guvernul pregătește bugetul pe 2027. Nazare cere instituțiilor să transmită propunerile de cheltuieli până vineri. Miza banilor din PNRR

Ministrul Finațelor, Alexandru Nazare, a prezentat joi, în ședința de Guvern, stadiul pregătirii bugetului pe 2027. Instituțiile publice au termen până vineri, 13 noiembrie, să transmită propunerile privind limitele de cheltuieli pentru anul viitor. Construcția bugetului va depinde însă și de modul în care România încheie anul 2026, pentru care și-a asumat un deficit de 6,2% din PIB, dar și de încasarea banilor din PNRR. 

Ministerul Finanțelor centralizează în această perioadă datele transmise de instituțiile publice pentru elaborarea bugetului pe 2027 și a estimărilor pentru perioada 2028-2030. Potrivit calendarului, toate instituțiile trebuie să finalizeze transmiterea propunerilor de cheltuieli până pe 13 noiembrie. Acestea vor sta la baza limitelor de cheltuieli pe care Executivul urmează să le aprobe.

În analiza datelor, Ministerul Finațelor va ține cont de măsurile fiscal-bugetare deja aprobate, de necesarul de finanțare al instituțiilor și de angajamentele României față de UE privind reducerea deficitului. Totodată, autoritățile vor analiza dacă sunt necesare măsuri fiscal-bugetare suplimentare. Eventualele modificări legislative vor fi pregătite împreună cu ministerele de resort și discutate ulterior în Guvern.

„Bugetul pentru 2027 trebuie construit pe date complete și pe o evaluare riguroasă a modului în care sunt utilizați banii publici. Fiecare instituție are responsabilitatea de a-și fundamenta cheltuielile, de a stabili prioritățile și de a identifica măsuri concrete de eficientizare. Am solicitat tuturor ordonatorilor principali de credite să finalizeze transmiterea propunerilor până la 13 noiembrie și să clarifice, împreună cu Ministerul Finanțelor, situația programelor și proiectelor pentru anul viitor”, a declarat Alexandru Nazare, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor.

Bugetul pe 2027, în funcție de banii pe care România îi va încasa din PNRR

Modul în care România va încheia anul bugetar 2026 va influența direct construcția bugetului pentru anul viitor. Ministerul Finanțelor arată că scenariul pentru atingerea țintei de deficit cash de 6,2% din PIB în acest an include încasarea, până la 31 decembrie, a banilor aferenți cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR. Cele două cereri se află în evaluare și sunt discutate cu reprezentanții Comisiei Europene.

Sumele pe care România le va încasa efectiv, precum și eventualul impact asupra deficitului din 2026, vor fi luate în calcul la elaborarea bugetului pe 2027. Ministerul Finanțelor va analiza și obligațiile de plată rămase, dar și sursele de finanțare disponibile. Alexandru Nazare a atras atenția și asupra evaluărilor pe care agențiile de rating le vor face în prima parte a anului viitor. Acestea vor analiza atât bugetul pe 2027, cât și rezultatele execuției bugetare din 2026.

„Bugetul anului viitor este vital pentru credibilitatea financiară a României. În prima parte a anului viitor urmează noi evaluări ale agențiilor de rating, iar bugetul pentru 2027 și rezultatele execuției din acest an vor conta în aceste analize. Atât agențiile, cât și investitorii vor urmări dacă reducerea deficitului continuă și dacă măsurile pe care ne bazăm sunt credibile. Un buget construit riguros, urmat de o execuție consecventă, susține menținerea calificativului recomandat investițiilor și poate crea condițiile pentru îmbunătățirea perspectivei de rating”, a declarat ministrul Finanțelor.

Nazare susține că o creștere a încrederii investitorilor ar putea contribui la reducerea costurilor de împrumut ale României. Astfel, mai mulți bani ar putea rămâne disponibili pentru investiții și dezvoltare. O altă problemă de care autoritățile vor ține cont în pregătirea bugetului este datoria publică, în contextul depășirii pragului de 60% din PIB.

Mai multe instituții nu au transmis toate datele pentru bugetul pe 2027

Guvernul stabilise, în ședința din 5 noiembrie, mai multe termene pentru pregătirea bugetului. Instituțiile aveau obligația să transmită până pe 9 noiembrie propunerile privind limitele de cheltuieli. Până pe 11 noiembrie, acestea trebuiau să finalizeze informațiile referitoare la investițiile publice, fondurile europene, statele de funcții și programele bugetare. De asemenea, instituțiile trebuiau să clarifice, împreună cu Ministerul Finanțelor, situația proiectelor și programelor care nu vor mai primi bani începând din 2027.

Potrivit datelor prezentate joi în Guvern, două ministere mai au de completat informații privind programele finanțate de la bugetul de stat:

• Ministerul Educației și Cercetării, pentru programele „Management și Administrație” și „Cotizații internaționale”
• Ministerul Energiei, pentru programele privind exploatarea resurselor energetice, alimentarea cu energie electrică și gaze naturale, producția de energie regenerabilă și sprijinirea consumatorilor industriali prin măsuri de eficiență energetică

În același timp, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Educației și Cercetării și Academia Română nu au transmis toate propunerile privind limitele de cheltuieli în sistemul informatic eBuget_NG. Ministerul Finanțelor va transmite fiecărei instituții situația datelor care lipsesc, pentru a grăbi centralizarea acestora.

Separat, Finanțele au solicitat instituțiilor, pe 3 noiembrie, să prezinte măsurile prin care intenționează să își eficientizeze cheltuielile anul viitor. Solicitarea vizează inclusiv aplicarea unor prevederi din Ordonanța de urgență nr. 7/2026.

Până pe 11 noiembrie, au răspuns Ministerul Justiției, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Agenția Națională pentru Sport. Ministerul Culturii a transmis informații parțiale, pentru patru instituții aflate în subordinea sa.

Ce urmează după 13 noiembrie. Guvernul va stabili limitele de cheltuieli

După centralizarea tuturor propunerilor, Ministerul Finanțelor va analiza necesarul de finanțare și va pregăti limitele de cheltuieli pentru 2027, precum și estimările pentru următorii trei ani. Datele transmise până în prezent vizează bugetele administrate la nivel central. Ministerul va trebui însă să stabilească și modul în care vor fi echilibrate celelalte componente ale bugetului general consolidat. Printre acestea se numără bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale și bugetele locale. Autoritățile vor stabili inclusiv sumele defalcate și transferurile necesare pentru echilibrarea bugetelor locale.

Ministerul Finanțelor propune și un principiu pentru acordarea banilor suplimentari în 2027. Orice măsură nouă trebuie să fie justificată prin date economice și analize de impact. Practic, instituțiile vor trebui să arate pentru ce solicită bani în plus și ce rezultate vor obține.

După ce Guvernul va aproba limitele de cheltuieli, Ministerul Finanțelor va transmite instituțiilor scrisoarea-cadru. Documentul va cuprinde contextul macroeconomic, regulile de elaborare a bugetelor și sumele în care fiecare instituție trebuie să se încadreze.