Bugetul Ministerului Culturii a fost suplimentat în detrimentul Institutului Cultural Român

Parlamentarii din comisiile reunite de cultură au hotărât, marţi, ca Ministerul Culturii să primească 1% din PIB, ceea ce reprezintă o creştere de peste cinci ori a sumelor prevăzute în proiectul de buget, care reprezentau sub 0,2% din PIB, o parte din bani fiind tranferaţi din bugetul ICR-ului.Propunerea a fost făcută de senatorul Sergiu Nicolaescu, în condiţiile în care ministrul Culturii Kelemen Hunor, deşi s-a declarat nemulţumit de buget, a menţionat că îl acceptă, pentru că ştie care sunt condiţile de bugetare. Mai mult, parlamentarii au luat 16 milioane din bugetul Institutului Cultural Român şi i-au trecut la Ministerul Culturii, considerând că bugetul era mult prea mare pentru ICR.

Horia Roman Patrapevici, preşedintele ICR, a fost pus în faţa faptului împlinit atunci când a venit la comisia de cultură, el specificând că în primul rând nu a fost anunţat despre audieri şi că mulţi parlamentari au preferat să plece pentru a nu se mai putea reveni asupra scăderii bugetul institutului.

Pe de altă parte, Kelemen Hunor a declarat, după ieşirea de la audieri, că nu crede că propunerea parlamentarilor din comisia de cultură va trece de comisia de buget şi că Ministerul Culturii probabil va primi în final suma stabilită de Ministerul Finanţelor înaintea numirii sale ca ministru. Hunor a menţionat că, din cauza lipsei de bani, în acest an nu va începe niciun şantier nou de restaurare a monumentelor, fiind continuate doar şantierele deja în lucru. Hunor a mai precizat că ministerului i s-au pus la dispoziţie doar 167 milioane de lei dintre cele 500 milioane primite printr-o finanţare rambursabilă de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Banii vor fi folosiţi pentru restaurarea Teatrului Naţional, a Bibliotecii Naţionale, a Operei Române, Teatrului Naţional din Iaşi, a Muzeului Naţional de Artă şi a Muzeului Antipa. Creditul primit de România este pe 18 ani, iar obligaţia statului român, care participă cu o sumă mică la cofinanţare, este de a preda la cheie în 2012 aceste lucrări.

Hunor a precizat că va primi la rectificare restul de bani până la 500 de milioane şi a mai spus că, probabil, deşi banii vin din fonduri europene, Ministerul Finanţelor a preferat să acorde doar o parte din ea, pentru că, altfel, suma ar fi intrat în calculul deficitului bugetar.

Potrivit proiectului de buget, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional ar fi trebuit să dispună, în 2010, de 689,264 milioane de lei, ceea ce înseamnă 68,28% din bugetul anului 2008 şi cu 3,26% mai puţin decât în execuţia preliminată pe 2009. Cheltuielile de personal scad de la 31,039 milioane de lei, cât se menţionează în execuţia preliminată pe 2009, la 29,267 milioane de lei în 2010, ceea ce înseamnă cu 5,72% mai puţin.

Potrivit componenţei sistemului de finanţare, Cultura este un domeniu dependent, în cea mai mare măsură, de bugetul de stat: 98,8 la sută este ponderea acestuia, în timp ce veniturile proprii reprezintă doar 1,2%.

Pentru 2011, se estimează că banii Culturii vor ajunge la peste un miliard de lei, după cum se arată tot în proiectul de buget pe anul viitor.

Ministerul nu mai cuprinde şi Cultele, care vor fi coodonate de un secretariat de stat direct în subordinea premierului.

Potrivit vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, conducerea Parlamentului a stabilit programul de adoptare a bugetului de stat pe anul 2010 până pe 15 ianuarie, iar dezbaterea acestuia în plenul reunit va începe la data de 11 ianuarie, într-o sesiune extraordinară.

Depunerea amendamentelor de către parlamentari se va face între 4 şi 7 ianuarie. După aceea, proiectul de buget intră în dezbatere în comisiile avizatoare şi în cele de specialitate pentru elaborarea raportului până pe 10 ianuarie.NewsIn

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.