Bugetul pe 2019, una caldă și una rece

România se va menține în acest an în deficitul bugetar de 3% din PIB, impus de tratatul UE, dar va depăși aproape de trei ori deficitul structural, stipulat în Constituție. Conform documentului intutulat ”Programul de convergență 2019-2022, discutat în ședința de miercuri a Guvernului, în acest an România va avea un deficit bugetar ESA (venituri mai mici decât cheltuieli) de 2,8% din PIB, în scădere de la 3%, cât a fost în 2018, și un deficit structural de 2,8% din PIB, cu 0,1% peste anul trecut. Aici avem o încălcare a obligațiilor ce revine României în conformitate cu art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție, cea de menținere a unui deficit structural sub 1% din PIB. Această obligație rezultă și din Recomandarea Consiliului Uniunii Europene din data de 27 noiembrie 2018 în scopul corectării abaterii semnificative constatate de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în România (MTO). Anterior, Consiliul a adresat României o recomandare de ajustare structurală anuală de 0,8% din PIB atât pentru 2018, cât și pentru 2019, în cadrul procedurii abaterii semnificative de la MTO. Deficitul structural surprinde elementele stabile ale veniturilor și cheltuielilor publice, adică ale acelor datorii care nu pot fi contractate prin decizii cu impact pe termen scurt.

Conform documentului discutat de Guvern, programul de convergență 2019 – 2022 este realizat în concordanță cu Codul de conduită referitor la Specificațiile privind implementarea Pactului de stabilitate şi creștere şi la Liniile orientative pentru formatul şi conținutul Programelor de stabilitate şi de convergență din 5 iulie 2016. În conformitate cu Semestrul European, informațiile din Programul de convergență sunt consistente cu direcțiile generale ale politicii economice şi cu obiectivele bugetare din Programul național de reformă, precum şi cu măsurile privind asigurarea sustenabilității pe termen lung. După ce în perioada 2016-2018 deficitul bugetar ESA a impulsionat în mod susținut creșterea economică, în marja maximă permisă de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), respectiv un deficit bugetar ESA marginal sub 3% din PIB, anul 2019 marchează intrarea pe o traiectorie de ajustare graduală a acestuia, se spune în document.

În urma discuțiilor cu Comisia Europeană, au fost reflectate câteva măsuri one-off în anul 2018 si 2019, care au condus la modificarea estimărilor privind deficitele structurale față de nivelul prognozat în Strategia Fiscal Bugetară 2019-2021. Astfel, deficitul structural este estimat la 2,7% din PIB in anul 2018 și 2,8% în anul 2019 față de prognoza anterioară de 3% pentru acești ani. Creșterea deficitului structural în 2019 cu 0,1 pp. și cu 0,2 pp. în 2020 (atingând un nivel
de 3% din PIB) reflectă măsurile one-off, pozitivitatea output gap-ului și componenta ciclică. Totuși, estimăm că deficitul structural va intra pe o traiectorie de ajustare către MTO începând cu anul 2021, atingând în 2022 la un nivel de 2,4% din PIB, se mai arată în documentul amintit.

România a înregistrat la sfârșitul anului 2018 un nivel al datoriei publice de 35,0% din PIB, în scădere fată de anul 2017 cu 0,2pp. Pe termen mediu, nivelul datoriei publice este estimat să rămână la un nivel sustenabil, mult sub valoarea de referință de 60% din PIB stabilit prin Tratatul de la Maastricht.