Ministru: România are resurse suficiente pentru a evita penele de curent

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a oferit un set de răspunsuri la întrebările esențiale despre situația energetică a României, demontând speculațiile și clarificând planurile și măsurile luate pentru a asigura securitatea energetică a țării. Într-un context marcat de incertitudini, Burduja a explicat, pe înțelesul tuturor, cum stau lucrurile în sectorul energetic românesc și ce soluții sunt în pregătire pentru viitor.

1. România riscă un black-out?
Ministrul Burduja respinge categoric ideea unui eventual black-out sau pene de curent generalizate, acuzând pe cei care propagă astfel de informații de iresponsabilitate. „Cei care spun asta generează panică inutilă și ajută extremiștii”, a spus ministrul. Conform acestuia, autoritățile, în colaborare cu Dispecerul Energetic Național (DEN), au pregătit deja sezonul rece, având scenarii detaliate și măsuri de siguranță pentru a acoperi consumul național de energie electrică și gaze. Capacitățile tehnice ale rețelelor de import permit României să acopere necesarul de energie, iar măsurile de prevenire sunt deja în vigoare.

2. România importă energie electrică?
România a apelat la importuri de energie electrică, însă doar atunci când a fost necesar, din trei motive principale:

Echilibrarea rețelei: În perioadele de consum ridicat (în special dimineața și seara), când producția internă nu este suficientă din cauza condițiilor meteo (secetă, vânt slab, zile înnorate), România importă energie pentru a echilibra rețeaua.
Capacitatea de producție internă insuficientă: În ultimii ani, investițiile în noi capacități de producție au fost limitate, iar închiderea unor unități pe cărbune și gaz a agravat situația. Totuși, în perioada mandatului său, ministrul a subliniat că au fost atrase finanțări record pentru modernizarea infrastructurii energetice.
Motive comerciale: Uneori, importul de energie este mai ieftin decât producția internă, în special în cazul gazului, unde costurile importurilor pot fi mai mici decât extracția din depozite.
3. Cum stăm cu rezervele de energie?
Securitatea energetică rămâne prioritatea absolută, iar ministrul Burduja a oferit detalii despre stocurile energetice ale României. În prezent, lacurile de acumulare sunt umplute în proporție de 60%, stocurile de cărbune depășesc 400.000 de tone, iar depozitele de gaze sunt la aproape 80% din capacitate. Aceste nivele sunt considerate rezonabile pentru această perioadă a anului, oferind un grad de siguranță pentru sezonul rece. Totodată, Burduja subliniază că, deși ar fi posibil să folosim rezervele de energie într-un ritm accelerat, o astfel de abordare ar fi iresponsabilă și ineficientă economic, deoarece nu am avea o soluție pe termen lung.

4. Progrese în sectorul energetic
În ceea ce privește măsurile luate pentru a îmbunătăți situația energetică a României, Burduja a evidențiat realizările din mandatul său. Printre acestea se numără:

Retehnologizarea grupurilor de producție: Grupul 5 de la Rovinari a fost finalizat după aproape zece ani de întârzieri, iar o altă retehnologizare la Bicaz a fost de asemenea finalizată.
Proiecte noi: A fost atribuit contractul pentru retehnologizarea hidrocentralei Vidraru și semnarea proiectului reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.
Capacități noi: Anul acesta, România a înregistrat premiere importante, cum ar fi 63MW noi în stocarea energiei și 30MW în parcul eolian de la Medgidia, finanțat prin PNRR. Burduja a mai menționat că în viitorul apropiat, România va beneficia de o creștere semnificativă a capacității de producție, având în vedere că proiectele mari, precum reactoarele nucleare sau centralele eoliene din Marea Neagră, vor fi finalizate în următorii 5-7 ani.
5. Viziunea pentru viitor
Ministrul a subliniat eforturile susținute ale echipei sale din minister, care a reușit să atragă investiții semnificative pentru sectorul energetic. În ultimul an și jumătate, au fost atrase peste 14 miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii energetice, mai mult decât în ultimele trei decenii. În ciuda provocărilor, Burduja a reafirmat că România va înregistra progrese semnificative în anii următori, urmând ca, până în 2030-2032, capacitatea instalată să se dubleze.

Sebastian Burduja face un apel la responsabilitate și claritate în dezbaterile publice pe teme energetice, subliniind că este esențial ca informațiile prezentate publicului să fie corecte și bazate pe expertiză. România este pe drumul cel bun în ceea ce privește securitatea energetică, iar măsurile luate și investițiile atrase vor consolida capacitatea țării de a face față provocărilor energetice ale viitorului.

Reply, Reply All or Forward