Câini, copii și indiferență

Cruzimea nu se învață peste noapte, iar educația în ceea ce privește bunătatea este absolut necesară pentru o societate sănătoasă.

Anca Gabara - Contributor
Câini, copii și indiferență

Sursa FOTO: Pexels

Cruzimea nu se învață peste noapte, iar educația în ceea ce privește bunătatea este absolut necesară pentru o societate sănătoasă.

Loialitate, iubire necondiționată, suport moral, ajutor în caz de dizabilități, acestea sunt doar câteva dintre caracteristicile care definesc cel mai bun prieten al omului, mai exact, câinele. De mii de anii câinii s-au dovedit a fi ființele cele mai loiale și utile pentru bunăstarea și gospodăria oamenilor.

Devotament și iubire necondiționată

Inventatorii expresiei „puppy eyes” s-au strecurat în inimile si casele noastre cu singurul scop de a ne face viața mai frumoasă. Ce altă ființă se bucură de fiecare dată când te vede și suferă de fiecare dată când pleci? 

Hachiko, simbolul loialității

Devotamentul cățelușilor este ceva ieșit din comun, cel mai bun exemplu este Hachiko, câinele din rasa japoneză Akita Inu. Patrupedul își crease ritualul de a își însoți stăpânul în fiecare dimineață până la gară când acesta se ducea la muncă, după care blănosul se întorcea acasă și revenea la gară în momentul în care stăpânul termina programul. Într-o zi omul lui Hachiko nu s-a mai întors. Cu toate acestea, timp de un deceniu, blănosul Hachiko a venit în fiecare zi la ora exactă a sosirii trenului, pentru a își aștepta stăpânul. Și nu, nu este o poveste din filme sau din cărți, deși ulterior au apărut ecranizări pe acest subiect.

Hachiko este doar un singur exemplu dintr-o mulțime de alte cazuri în care câinii ne-au arătat cât de devotați sunt. Cu siguranță majoritatea am avut în copilărie câini la curte sau în casă și ne-au schimbat viața. Ne-au învățat ce înseamnă empatia, iubirea și că uneori e nevoie doar de un năsuc umed și ziua devine mai bună.

De la dragoste la cruzime

Și totuși ce s-a întâmplat cu societatea de am ajuns să torturăm și să ucidem pui neajutorați? Cum de au ajuns niște minori să exercite fapte de o asemenea cruzime și mai mult decât atât să se filmeze și să râdă în timp ce comiteau atrocitățile? Mă refer la cazul care recent a făcut vâlvă în legătură cu minorii de 11 și 13 ani din Vâlcea. Este clar că e o problemă gravă și că trebuie evaluată urgent. 

Cum putem să ne creștem copiii mai bine, să îi responsabilizăm, să îi învățăm empatia și să devină niște adulți sănătoși care chiar dacă nu apreciază animalele, măcar să nu le facă rău. Cruzimea de care dăm dovadă este nemaiîntâlnită la alte specii. Alte ființe nu torturează de plăcere. 

Educație pentru empatie

O soluție pe care autoritățile ar trebui să o ia în calcul este fără dubiu, educația. Ore speciale în care copiii să învețe cum să fie responsabili, empatici și să învețe să respecte orice ființă, mai ales fără apărare.

Mă întreb ce trebuie să audă, să vadă sau să experimenteze un copil acasă de ajunge să simtă amuzament în momentul în care înjunghie un pui de câine? Cruzimea nu se învață peste noapte, iar educația în ceea ce privește bunătatea este absolut necesară pentru o societate sănătoasă.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.