Când și în ce condiții acordul de la Paris devine obligatoriu pentru statele lumii

Două săptămâni. Atât au durat negocierile din cadrul celei de-a XXI-a conferințe ONU pe tema schimbărilor climatice, scrie Green Report. În tot acest timp, au avut loc întâlniri oficiale între liderii lumii, sute de dezbateri între specialiști, negocieri dure, dar și proteste pe străzile Parisului. În final, acordul a fost adoptat, dar intrarea lui în vigoare nu este 100% sigură.

Sâmbăta trecută, s-a adoptat la Paris un acord climatic catalogat de mulți drept unul „istoric”. Majoritatea statelor lumii s-au angajat să ia măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru a limita efectele schimbărilor climatice. Pentru prima dată, marii poluatori, precum SUA, China și India, s-au alăturat eforturilor internaționale, deși, în trecut, refuzaseră să își reducă emisiile. Statele ONU mai încercaseră semnarea unui acord climatic în 2009, la Copenhaga, însă atunci nu au reușit.

Noul acord va obliga părțile semnatare să limiteze, până la sfârșitul secolului, creșterea temperaturii medii globale la cel mult 2 grade Celsius comparativ cu nivelurile pre-industriale (1990), dar și să depună eforturi pentru rămânerea sub nivelul de 1.5 grade Celsius.

Conform avertizărilor specialiștilor, angajamentele pe care țările și le-au asumat până acum ar conduce la o creștere a temperaturii cu 2.7 grade Celsius. Trebuie menționat însă că obiectivele anunțate fac referire la perioade mai scurte de timp (până în 2030 sau 2050), astfel că ținta asumată în acord nu e imposibil de îndeplinit, dacă statele își intensifică eforturile în viitor. În orice caz, acestea vor fi obligate să își evalueze performanțele și să își revizuiască obiectivele o dată la 5 ani.

După încheierea acordului, au existat voci care au criticat lejeritatea prevederilor. Acordul nu cuprinde ținte de reducere a emisiilor și maniera în care statele vor acționa pentru îndeplinirea obiectivului stabilit. Mai mult, acesta va deveni obligatoriu doar în anumite condiții.

Când și în ce condiții va intra în vigoare acordul climatic

De la adoptarea acordului și până la punerea lui în aplicare mai există câteva provocări de depășit. Pentru ca prevederile lui să devină obligatorii din punct de vedere juridic, statele membre ONU trebuie întâi să îl ratifice. Procesul ar urma să aibă loc până în 2020. În plus, acordul va intra în vigoare doar dacă 55% dintre state îl ratifică și doar pentru statele care îl ratifică.

Ratificarea lui ar putea fi o problemă pentru țările în care nu există un consens referitor la măsurile care ar trebui luate pentru limitarea schimbărilor climatice. În Statele Unite, de exemplu, Congresul a votat împotriva planului climatic anunțat de Obama.

Conform unor negociatori prezenți la COP21, aceasta este și motivul pentru care în acord nu au fost introduse ținte clare de reducere a emisiilor: se pare că, dacă ar fi fost introduse, SUA nu ar fi putut ratifica acordul fără un vot favorabil din partea Congresului. Însă, fără ținte, acest lucru este posibil.

Cum au decurs negocierile pentru semnarea acordului

Adoptarea acordului climatic a avut loc după 2 săptămâni de negocieri, desfășurate în cadrul celei de-a XXI-a conferințe a Părților (COP 21) la Convenția – cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC). În perioada 30 noiembrie – 12 decembrie 2015, au fost prezenți la Paris în jur de 150 de șefi de state și de guverne și peste 25.000 de delegați oficiali ai guvernelor, ai organizațiilor interguvernamentale, ai agențiilor ONU, ai ONG-urilor și ai societății civile.

Primele două zile au fost dedicate întâlnirilor oficiale dintre lideri. Aceștia au susținut alocuțiuni, în care și-au exprimat susținerea pentru încheierea unui acord cu valoare juridică obligatorie.

Apoi, au început dezbaterile propriu-zise, pe teme precum managementul pădurilor şi al agriculturii, identificarea şi evaluarea soluţiilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice, transport şi clădiri, investiţii private şi emisii de gaze cu efect de seră, soluţii energetice inovatoare şi tehnologii verzi, dar și inovaţiile în afaceri. Pe 5 decembrie a avut loc un eveniment denumit Action Day, în cadrul căruia s-a făcut o sinteză a temelor dezbătute anterior.

În cea de-a doua săptămână a summit-ului ONU pe schimbări climatice, a venit rândul miniștrilor și a specialiștilor în probleme de mediu să intre la masa negocierilor. A fost săptămâna în care s-au luat de fapt deciziile referitoare la conținutul și forma acordului climatic. Textul final al acordului era așteptat în cursul zilei de joi, 10 decembrie 2015. Acesta a fost însă publicat abia sâmbătă, când delegațiile țărilor l-au și adoptat.

Dezbaterile au avut loc pe fondul unor proteste organizate atât în Paris, cât și în lumea întreagă. Reprezentanții ONG-urilor de mediu au cerut adoptarea unor măsuri drastice, care să garanteze menținerea creșterii temperaturilor sub 1.5 grade Celsius și supraviețuirea unor națiuni amenințate cu dispariția de schimbările climatice. Dintre cele mai inedite metode de protest, amintim protestul pantofilor sau aducerea unor ghețari din Groenlanda la Paris.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.