Cărţi pe care le veţi iubi

Veţi putea citi despre felul în care cafeaua şi ciocolata au influenţat obiceiurile culinare europene și care este motivul pentru care europenii au ajuns să piardă complet gustul condimentelor.Arta culinară ridicată la rangul de “artă frumoasă”

Cafeaua, ceaiul, ciocolata au intrat rapid în bucătăria europeană, fiind asimilate unui ritual de după-amiază. În tabloul lui François Boucher, “Dejunul” (1739), servitul cafelei şi ceaiului era apanajul femeilor. “Istoria gustului”, coordonată de Paul Freedman, un volum incitant, publicat de Editura Vellant, cu 238 de ilustraţii, dintre care 97 color, abordează descoperirile de ultimă oră din istoria mondială a gastronomiei, a realizărilor culinare ale diferitelor civilizaţii din trecut şi prezent, precum şi pura plăcere de a mânca. O incursiune prin cele mai elevate, elegante şi plăcute gânduri despre mâncare, din preistorie până în prezent.

Unicitatea acestei cărţi este dată de faptul că este structurată în funcţie de ceea ce oamenii au considerat la un moment dat ca fiind gustos, precum şi de modul în care mâncarea a fost parte integrantă din istoria unei civilizaţii. Textul este susţinut de numeroase reproduceri ale unor opere de artă cu adevărat savuroase. Amintim “Pregătiri pentru «pot-au-feu»”, atribuit lui Chardin, cu nenumărate ingrediente: praz, păstârnac, morcov, o varză mare albă, o bucată de carne de vită şi un bulb de usturoi… În opera artistului german Georg Flegel întâlnim naturi moarte, pictate în secolul al XVII-lea, când se obişnuiau feluri de mâncare sofisticate pentru etalarea talentelor artistice.

Bomboanele şi fructele glazurate prezentate sunt rezultatul invenţiei desertului. John de Gaunt cinează alături de regele Portugaliei în “Chronique d’Angleterre” al lui Jean de Wavrin, într-o cameră imensă, la o masă pe care sunt prezente tăvi metalice, pâini rotunde, solniţe şi cuţite, iar un bucătar adaugă sosurile. În lucrarea semnată de Lorenzo Lotto ne este înfăţişată imaginea unei pieţe de la Bergamo, în care vânzătorii aduc legume şi fructe sau coşuri cu ouă. În “Petrecere de nuntă”, pictat de August Fourié, în 1886, descoperim o masă în aer liber care aminteşte de “Madame Bovary” a lui Gustave Flaubert.

Veţi putea citi despre felul în care cafeaua şi ciocolata au influenţat obiceiurile culinare europene, cum a ajuns marea bucătărie franceză să cucerească lumea, care este motivul pentru care europenii, a căror bucătărie a fost una puternic condimentată începând din vremea Imperiului Roman, au ajuns să piardă complet gustul condimentelor. Vă veţi delecta cu minunatele însemnări ale lui Zhang Dai despre picnicurile cu moluşte şi crabi, de care se bucura China înaintea Dinastiei Ming.

Veţi afla că Marco Polo, în secolul al XVI-lea, scria despre cantitatea de piper importată, sau că, în “Politica” sa, Aristotel menţionează gătitul ca o ramură servilă a cunoaşterii, vă veţi aminti de mesele rememorate de Proust în cel mai mic detaliu şi cum a fost descoperită “la nouvelle cuisine”, dar şi unde şi când au apărut restaurantele. În acest sens, evocator este tabloul lui Toulouse-Lautrec, “Les Ambassadeurs”, unde sunt înfăţişate două personaje la un restaurant, căci arta de “a fi văzut fără a fi văzut” era specifică restaurantelor pariziene din secolul al XIX-lea.

Gustul a devenit mai curând aventuros decât codificat. Oscilarea între măreţie şi simplitate, între artificiu şi autenticitate este tipică pentru scena culinară actuală. Bucătăriile analizate aici au avut toate influenţă internaţională. Bucătăria franceză din secolul al XIX-lea ar putea reprezenta bunăstarea şi varietatea (trufe de Perigord ori Calvados-ul din Normandia). În “Fraţii Karamazov”, Ivan cumpără în mod nesăbuit alimente de lux, precum coniac şi foie-gras…

Pictoriţa din Shanghai, un destin dramatic

“Ce bucurie să descoperi romanul lui Jennifer Cody Epstein, care urmăreşte viaţa reală a lui Pan Yuliang, adolescenta prostituată, devenită pictoriţă celebră”, una dintre cele mai fascinante personalităţi artistice chineze ale secolului XX, prezenta “New York Times Book Review” romanul “Pictoriţa din Shanghai”, apărut recent în colecţia “Raftul Denisei”. Cu un succes fulminant, acest volum de debut al scriitoarei, despre care “The Chicago Tribune” afirma că “reuşeşte să pătrundă în acelaşi timp în intimitatea unei epoci istorice şi în cea a unui spirit artistic”, a fost tradus în 15 limbi.

Eroina cărţii, Pan Yuliang, autoare de tablouri impresioniste, a avut un destin dramatic. Vândută de unchiul său opioman unui bordel, adolescenta orfană Xiuquing îşi schimbă numele în Yuliang. Este salvată din sclavia dezumanizantă de un oficial cu vederi liberale, Pan Zanhua, care se îndrăgosteşte de ea şi o răscumpără. Îşi descoperă, alături de el, pasiunea pentru pictură, dar continuă să înfrunte prejudecăţile unei lumi în care nu doar trecutul ei, ci simplul fapt că este femeie reprezintă un stigmat.

Autoarea, Jennifer Cody Epstein, a urmat cursuri de studii asiatice la Amherst College, are un masterat în relaţii internaţionale la Johns Hopkins University şi unul în literatură la Columbia University. Înaintea acestui roman a fost colaboratoare la “Self”, “Wall Street Journal” şi “Chicago Tribune” şi a publicat mai multe nuvele.

“Pictoriţa din Shanghai” a fost ales de reţeaua americană de librării Barnes&Noble în "Top Ten Fiction Debuts 2008".

Arta iubirii, o poveste interzisă

În aceeaşi colecţie a Editurii Humanitas Fiction atrage atenţia romanul “K. Arta iubirii” de Hong Ying (traducere din engleză de Maria Berza), pe care “The Observer” îl numeşte “O poveste clasică despre o iubire interzisă”, iar “The Washington Post” îl consideră «un Amantul doamnei Chatterley» chinezesc”.

Interesul cărţii provine şi din legătura pe care autorul o creează între vestitul grup londonez Bloomsbury şi echivalentul său oriental, “Societatea Luna Nouă”. Personajele principale, între care se înfiripă o poveste de dragoste, sunt Julian Bell, nepotul Virginiei Woolf, şi o scriitoare chineză, Lin Cheng, considerată o Katherine Mansfield a Orientului. Lin îl iniţiază pe tânărul englez în arta daoistă a iubirii, veche tradiţie chinezească în care senzualitatea devine o treaptă în evoluţia spirituală. Ciocnirile între civilizaţii, între yin şi yang, între tradiţie şi modernitate creează o atmosferă de tensiune în care povestea de dragoste rezistă tocmai prin fragilitate.

Un roman şocant şi controversat, care vorbeşte despre dragoste, moarte şi legătura dintre ele din perspectiva a două culturi diferite. Scriitoarea chineză Hong Ying (n. 1962) este autoarea mai multor romane şi povestiri, traduse în aproape 20 de limbi. După apariţia romanului “K. Arta iubirii”, Hong Ying a fost dată în judecată pentru textul considerat pornografic. O scriitoare chineză, a cărei biografie a inspirat personajul principal feminin al cărţii, i-a intentat de asemenea proces. Autoarea a câştigat în ambele cazuri.

O inedită poveste de dragoste în “Planul infinit”

În seria de autor Isabel Allende a fost publicat recent romanul “Planul infinit” (traducere din spaniolă de Cornelia Rădulescu), considerat cartea reprezentativă pentru deplina maturizare artistică a autoarei. Este povestea lui Gregory Reeves, fiul unui predicator, care, neglijat de părinţi, îşi petrece copilăria în ghetoul hispanic din Los Angeles, adoptat de familia Morales. Adaptarea la noul mediu marchează adolescenţa personajului, a cărui viaţă va fi însă bulversată din nou de mişcările pentru drepturile civile, de revoluţia hippie şi de războiul din Vietnam. Totul se împleteşte cu o poveste de dragoste, cu descoperirea, în final, a “sufletului pereche”.

Romanul este prezentat de “Booklist” drept “un amestec ingenios de realism necruţător şi meditaţie profundă”. Nepoată a preşedintelui chilian Salvador Allende, scriitoarea este “Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres” şi membru al American Academy of Arts and Letters.

Poate fi “Inteligenţa romantică”?

“Inteligenţa romantică”, de dr. Mary Valentis şi dr. John Valentis (traducere din engleză de Irina Bojin), oferă reţeta potrivită pentru a fi “în dragoste la fel de isteţ ca-n viaţă”. Cartea se bazează pe teoriile psihologului Daniel Goleman şi pe revoluţionara sa lucrare, “Inteligenţa emoţională”, oprindu-se însă cu consideraţiile la nivelul cuplului. Cum să conştientizezi propriile stări afective şi pe cele ale partenerului, ce rol are sinceritatea în exprimarea sentimentelor, cum trebuie abordată tendinţa de a deţine controlul sunt tot atâtea analize ale relaţiei familiale. Psihologul Lloyd Glauberman afirma că dacă această carte “ar fi citită de mai mulţi oameni, rata divorţurilor ar scădea semnificativ”.

“Simbolul pierdut”, o lectură captivantă

Una dintre cărţile aflate în topul vânzărilor este “Simbolul pierdut” de Dan Brown, publicat în 6,5 milioane de exemplare. Scriitorul a schimbat concepţia asupra a tot ceea ce înseamnă best-seller, reuşind să spargă tipare şi să transforme tulburătoarele enigme ale omenirii în mare succes. Ca şi în celelalte romane ale sale, “Fortăreaţa digitală”, “Înger şi demon”, “Conspiraţia”, “Codul lui Da Vinci” (vândut în peste 80 de milioane de exemplare), şi în acest volum se întreţes istorii ascunse, simboluri tainice, comploturi şi coduri enigmatice.

Cronicarul de la “Newsweek” nota: “O lectură captivantă, care ne dă peste cap ideile despre lumea pe care credeam că o cunoaştem”, iar Janet Maslin, de la “New York Times”, aprecia: “Simbolul pierdut abundă în coduri, răsturnări de situaţie şi incursiuni în ocultism şi în filosofii străvechi”.

“Simbolul pierdut” reprezintă o cursă uluitoare printr-un labirint real de coduri, într-o confruntare cu un duşman terifiant. Acţiunea cărţii, desfăşurată în încăperile, tunelurile şi templele secrete din Washington, se îndreaptă într-un ritm ameţitor spre un final cu totul surprinzător. În deschiderea romanului, profesorul Robert Langdon este chemat pe neaşteptate să ţină o prelegere în clădirea Capitoliului din Washington.

El descifrează în simbolurile masonice, înscrise pe o mână, o invitaţie antică, menită să-l poarte pe cel care-o primeşte în lumea de mult pierdută a înţelepciunii ezoterice. Încetul cu încetul, pătrunde într-o lume ascunsă a secretelor masonice, a unei istorii neştiute, în locuri niciodată văzute. Din învăţăturile secrete ale tuturor timpurilor, autorul comentează: ”A trăi în lume fără a deveni conştient de sensul ei este ca şi când ai rătăci într-o mare bibliotecă fără a atinge nici o carte”. Volumul a apărut la Editura RAO, în traducerea Adrianei Bădescu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.