Recalcularea pensiilor
Un raport al Curții de Conturi a identificat suspiciuni legate de recalcularea pensiilor pentru limită de vârstă, în sensul că unor beneficiari le-ar fi fost preluate punctaje anuale diferite de cele corecte.
Pentru 2.211.060 de persoane există suspiciunea unor punctaje mai mici decât cele cuvenite, cu drepturi posibil neplătite estimate la peste 230 de milioane de lei.
În sens opus, pentru 574.060 de cazuri auditorii suspectează punctaje mai mari decât cele corecte, cu plăți în plus estimate la peste 71 de milioane de lei, calculate prin verificarea unor eșantioane și extrapolarea rezultatelor la nivelul întregului sistem.
CNPP: estimările nu sunt verdicte
Casa Națională de Pensii Publice a venit cu precizări oficiale tocmai pentru a clarifica ce înseamnă, de fapt, aceste cifre. Potrivit instituției, auditorii au pornit de la bazele de date ale Casei de Pensii, au selectat eșantioane analizate în detaliu, iar rezultatele obținute au fost folosite ulterior pentru estimări statistice la scara întregului sistem.
„O valoare estimată prin extrapolare statistică nu înseamnă că toate dosarele la care aceasta se referă au fost verificate individual”, precizează CNPP.
Cu alte cuvinte, nu se poate spune deocamdată că toți cei 2,2 milioane de pensionari au sigur bani de recuperat și nici că toate cele peste 574.000 de cazuri înseamnă plăți în plus confirmate, fiecare dosar urmând să fie analizat separat.
„Existența și cuantumul unei eventuale diferențe pot fi stabilite numai prin verificarea individuală a dosarului”, transmite instituția. CNPP susține că va examina toate cazurile semnalate și că, acolo unde diferențele se confirmă, va aplica măsurile prevăzute de lege, atât pentru sumele cuvenite pensionarilor, cât și pentru eventualele plăți necuvenite.
O aventură financiară
Economistul Adrian Negrescu consideră că adevărata provocare apare abia atunci când autoritățile vor trebui să verifice, unul câte unul, un număr foarte mare de dosare, potrivit libertatea.ro.
„Recalcularea pensiilor va fi o adevărată aventură financiară pentru statul român”, susține analistul, care estimează că volumul de muncă necesar ar fi unul colosal. „Probabil autoritățile vor trebui să angreneze din nou peste o mie de oameni care să ia la mână fiecare dosar unde există suspiciuni de calculare greșită a pensiilor”, adaugă Negrescu.
Mai puțini bani
Pentru pensionarii cărora le-a fost calculată o pensie mai mică decât cea la care aveau dreptul, primul pas constă în stabilirea exactă a erorii și a diferenței de bani, suma putând fi determinată abia după verificarea dosarului. Negrescu atrage însă atenția că, dacă se confirmă un număr foarte mare de astfel de situații, oamenii nu ar trebui să se aștepte la o plată rapidă a tuturor diferențelor.
„Oamenii să nu-și facă iluzii. Probabil, dacă vor primi despăgubiri, acestea vor fi plătite probabil peste doi-trei ani de acum încolo și pe un sistem de plată eșalonată pe parcursul mai multor ani, în condițiile în care statul nici acum nu are din ce să plătească pensiile, se împrumută de la investitori pentru a avea cu ce să achite factura la bugetul de stat”, spune economistul.
Inflația ar putea eroda sumele restante
„Cei care vor avea de primit bani și e vorba de peste două milioane de români, să nu-și facă iluzii că sumele vor fi foarte mari, în condițiile în care, să nu uităm, de la an la an, inflația macină puterea banilor”, spune economistul.
Pentru cealaltă categorie, a pensionarilor care ar putea descoperi că au primit o sumă mai mare decât cea corectă, legea face o distincție esențială în funcție de vinovăția pentru eroare. Potrivit Legii nr. 125/2014, modificată prin Legea nr. 285/2024, sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie intră în categoria debitelor care „nu se recuperează”.
„Pentru cei care vor avea pensii recalculate în minus, în sensul că au primit mai mulți bani, vestea bună e că nu vor trebui să dea niciun ban în plus, greșeala asumată de stat fiind stabilită ca fiind nefiind o obligație de plată pentru oameni, printr-o lege aprobată de Parlament.
Altfel spus, legea îi protejează pe oameni împotriva erorilor absolut halucinante făcute de funcționarii statului atunci când au calculat pensiile”, explică Negrescu, referindu-se la situațiile în care greșeala aparține statului.
Normele de aplicare prevăd că, dacă o astfel de plată este descoperită după 1 decembrie 2024, pensia se revizuiește, însă suma încasată anterior, protejată de lege, este scutită de la plată. Practic, dacă instituția a greșit calculul și pensionarul nu are nicio vină, banii deja primiți nu îi sunt ceruți înapoi în baza acestei legi.
Excepția
Legea prevede însă și o excepție importantă: scutirea nu se aplică atunci când plata în plus s-a produs din culpa pensionarului, de exemplu prin folosirea unor documente întocmite cu încălcarea legii, prin declararea unor informații care nu corespund realității sau prin nerespectarea obligațiilor legale care îi reveneau beneficiarului. Doar în astfel de situații banii pot fi recuperați.
Dacă există, într-adevăr, o datorie recuperabilă legal, intră în discuție și reținerea din pensie. Potrivit articolului 729 din Codul de procedură civilă, pensiile și celelalte venituri periodice pot fi urmărite, pentru datorii obișnuite, până la o treime din venitul lunar net, dar numai după ce dosarul e verificat, se stabilește dacă a existat efectiv o plată în plus și dacă suma respectivă poate fi recuperată potrivit legii.
Pentru pensionarul care a primit mai mult exclusiv din cauza unei erori a Casei de Pensii și care nu are nicio vină, rămâne valabilă protecția din Legea nr. 125/2014.
Citește și: Greșeala recalculării pensiilor, plătită de cetățeni. Peste 574.000 de oameni ar putea da banii înapoi