Nu e o conjunctură, nu e ghinion, nu e nici măcar vina rușilor.
E o construcție de sute de ani, șlefuită cu răbdare, turnată în bronzul autosuficienței și al iresponsabilității, așezată pe soclul triumfalismului și al festivismului. Că doar d-aia știm să facem din rahat bici, d-aia suntem „excepționali”, excepțional de excepționali, nu?
Suntem un neam care se crede buricul pământului, dar, de fapt, stă la coada lui. Ne-am ales singuri poziția de ghiocel ascultător la periferia lumii și a Europei. Poziția asta ne convine, e comodă, ne scutește de efort, dar, mai ales, ne maschează impostura, diplomele luate la fără frecvență, furculisioanele educației naționale, mahalaua cu pretenții de salon.
Corect si adevarat continutul articolului! Si umorul e la locul lui. Dar nu am inteles la sfarsit cum e cu „roiul!” Pare un „bun venit” adresat auristilor si georgistilor…Si asta ne mai lipseste!