Câți bani primește în medie fiecare magistrat activ sau pensionat după ce Guvernul a fost obligat să plătească un miliard

Curtea de Apel București a obligat Guvernul Bolojan să plătească tranșa pe 2026 a restanțelor salariale ale magistraților – aproape 5,2 miliarde de lei, adică 1 miliard de euro. Împărțită la toți cei care urmează să beneficieze, adică judecători și procurori în funcție, plus foștii magistrați pensionați, suma înseamnă în medie aproximativ 78.000 de euro de persoană.

Recent, instanța supremă a deschis un proces la Curtea de Apel București (CAB) prin care cere  Guvernului și Ministerului de Finanțe să aloce, în 10 zile, sumele datorate magistraților ca drepturi salariale restante acumulate în ultimii ani, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. După ce a fost înregistrat rapid, într-un singur termen, judecătoarea Ramona Bușu a decis că Guvernul trebuie să plătească 1 miliard de euro actualilor și foștilor magistrați. Suma cerută de instanța supremă a fost descoperită de G4media în motivarea deciziei de la CAB. Este vorba de 5.223.970.000 de lei, adică 1 miliard de euro.

În România, potrivit datelor disponibile în 2025 erau aproximativ 4.500 de judecători, 2.800 de procurori și aproximativ 5.500 de foști magistrați pensionari. Foștii magistrați primesc pensiile indexate în funcție de salariile magistraților în activitate, deci restanțele salariale câștigate în instanță li se aplică și lor. Astfel, fiecare fost și actual magistrat ar trebui să primească, pe lângă salariile anuale, câte 408.000 de lei, echivalentul a 78.000 de euro fiecare.

Cât este suma și de unde vine

Proiectul de buget pe 2026 transmis în Parlament de Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei – 1 miliard de euro – pentru Înalta Curte în 2026, o creștere de circa 50% față de anul precedent. Fondurile suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante către magistrați, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.

Originea restanțelor

În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis că salariile judecătorilor și procurorilor să crească retroactiv, pentru ultimii cinci ani, adică perioada 2018 – 2023. Restanțele totale istorice către magistrați se ridică la aproximativ 10 miliarde de lei, adică circa 2 miliarde de euro din care o parte a fost deja achitată în tranșe anterioare.

Dacă luăm în calcul întreaga datorie de 2 miliarde de euro, media urcă la aproape 150.000 de euro per magistrat activ sau pensionat.

Cât câștigă și cât primesc deja

Un judecător de curte de apel sau un procuror de la parchetul de pe lângă curtea de apel are un venit net de 16.309 lei și poate ajunge, după 20 de ani, la 20.345 lei net.

Pensionarii nu stau mai rău. Magistrații pensionați au cea mai mare pensie medie din România, cu o medie de 25.443 de lei lunar.  În comparație, pensia medie a unui român obișnuit este de 2.770 lei.

Penalități pe deasupra

Sentința Curții de Apel București stabilește un termen maxim de doar 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru a vira fondurile, inclusiv prin rectificare bugetară dacă este necesar, și penalități de 1% pe zi de întârziere din suma totală datorată. Cu alte cuvinte, fiecare zi de tergiversare înseamnă circa 10 milioane de euro în plus pe care statul — adică contribuabilii — îi datorează. Hotărârea CAB nu este definitivă.