Câți refugiați au cerut azil în țara noastră până acum!

Din 600.000 de refugiaţi ucraineni care au intrat în România, doar 4.300 au cerut azil.

Numai 4.322 de ucraineni au cerut azil în România de la debutul războiului din Ucraina încoace, arată Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), într-un răspuns la o solicitare ZF.

Aceştia pot fi încadraţi în piaţa muncii din România fără un aviz de angajare al instituţiei, aceasta fiind o excepţie de la regula angajării cetăţenilor din afara Uniunii Europene. Cele mai recente estimări ale ONU arată că peste 4 milioane de ucraineni au părăsit ţara, iar datele de la Poliţia de Frontieră spun că până în 30 martie au intrat în România 587.000 de ucraineni. Cu cei care au intra şi astăzi în ţară, cifra se apropie de 600.000.

„De la începerea conflictului din Ucraina, 4.322 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în ţara noastră. Ei beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională şi pot fi încadraţi în muncă fără aviz de angajare”, a transmis IGI.

Realitate din teren confirmă spusele IGI: centrele de primire de refugiaţi din România sunt pline, dar majoritatea ucrainenilor aleg să plece în alte ţări din Vest şi prea puţini se gândesc să rămână în România. Întrebată de reporterul ZF de ce nu s-a gândit să rămână în România, o refugiată din Ucraina a răspuns „nu cunosc ţara, limba, locurile, mi-ar fi greu să mă adaptez.” Cu toate acestea, ea vorba doar ucraineană şi rusă şi alesese drumul Marii Britanii, pentru că avea o cunoştinţă care a locuit acolo şi, cumva, explică ea, i se pare că locul ar putea fi mai familiar.

Zilnic, şi peste 10.000 de ucraineni ajung în România, arată datele de la Poliţia de Frontieră. Spre exemplu, în 30 martie, au trecut graniţa spre România 8.650 de cetăţeni ucraineni. De la declanşarea crizei refugiaţilor şi până în data de 30 martie, la nivel naţional, au intrat în România 587.478 cetăţeni ucraineni, mai anunţă Poliţia de Frontieră.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Author

11 Comentarii

  1. Fugi bre,. Tu chiar ești convins că ăștia au venit să se apuce de lucru, să stea permanent in romanistan ?? Ia pune la lucru pe cei asistați sociali, cei cu pensia de boală falsă, sau cei are beau alocația la păcănele.. Căci de ai nevoie de forța de muncă , nu găsești indiferent cât oferi..

  2. Cum adica „numai”? Te asteptai ca ucrainenii sa ceara azil cu sutele de mii? Pai astia abia asteptau un astfel de prilej sa fuga in Occident, si sa aleaga Romania?

  3. Când a fost cutremurul din Croația, România a trimis imediat ca ajutoare căsuțe mobile pentru adăpostire. Acum, la venirea ucrainienilor au apărut iarăși căsuțe pentru adăpostirea lor. În localitățile românești sunt o mulțime de oameni fără adăpost care trăiesc prin grajduri sau prin ruine părăsite și nimeni nu pune problema unor condiții umane de locuit pentru ei. Primăriile nici nu au idee despre aceste căsuțe, ele fac planuri de investiții pentru locuințe sociale. Eu devin tot mai convins că suntem un popor de idioți !

  4. Numele celor patru parlamentari care i-au vorbit ambasadorului rus despre „neutralitatea” României, ca și cum țara n-ar fi în NATO, se află și pe o scrisoare citată de Bihoreanul și publicată de șeful neoficial al Sputnik Moldova, Iurie Roșca, în care se precizează că „parlamentarii români” cer neutralitatea țării și „încetarea acordării oricărei asistențe militare Ucrainei”.

  5. Oare cati asa zisi „ukrainieni” … au RAMAS si in Polonia ?

  6. Stie cineva de ce toti refugiatii vorbesc intre ei rusa si nu mova..? Din cati am vazut prin bucuresti toti fara exceptie vorbesc rusa.interesant.

  7. limba ucraineană, denumit anterior Ruteană sau rus (acum considerat peiorativ), ucraineană Ukraïns ‘ ka MOVA, Est limbă Slavă vorbită în Ucraina și în comunitățile de ucraineni din Kazahstan, Moldova, Polonia, România, Lituania și Slovacia și de un număr mai mic în altă parte. Ucraineana este un descendent liniar al limbii colocviale folosite în Rusia Kieveană (sec. Este scrisă într-o formă a alfabetului chirilic și este strâns legată de rusă și belarusă, din care nu a putut fi distinsă până în secolul al XII-lea sau al XIII-lea., Ucraineana seamănă mai puțin cu rusa decât belarusa, deși toate cele trei limbi sunt parțial inteligibile reciproc. După căderea rusiei Kievene în secolul 13, dialectale caracteristicile care disting ucrainean de la sora sa, limbi apărut, dar pentru multe secole după aceea limba a avut aproape nici un literare de expresie, un rezultat al Ucrainei mult subordonare politică. Abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, limba ucraineană literară modernă a ieșit din limba ucraineană colocvială. Ca și bielorusa, Limba ucraineană conține un număr mare de cuvinte împrumutate din poloneză, dar are mai puține împrumuturi de la slavona Bisericii decât rusa.

  8. Mentalitatea ucrainenilor este incompatibila cu a romanilor, nu mai zic de problemele de limba. Doar unii etnici romani din Ucraina se vor stabili permanent aici.

  9. Ptr o asa mareatza Epoca de Aur Capitalista post 1989, doar 4300 doritori de azil in Rromanika mi se par extrem de putizini.
    Si eu m-am convins din filmarile cu ucrainienii din Ucraina si cu transfugii de la noi ca cei mai multi vorbesc rusa, sau un amestec de rusa cu unele cuvinte ucrainiene. Doar pe Zelenski, postul romanesc care transmite emisiunile preluate din Ucraina si foarte rar auzi cate un ucrainian obisnuit vorbind ucrainieneste curat.
    Banuiesc ca limba rusa trece la ei ca o limba literara si de aceea este atat de mult folosita fatza de dialecte.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.