CCR: Faptele de corupție nu pot fi calificate drept amenințare la adresa securității

Motivarea Curții Constituționale la decizia de a declara neconstituțional un articol din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională arată că faptele de corupție, sau cele contra patrimoniului nu vor putea fi calificate drept o amenințare la adresa securității naționale.

„Spre exemplu, săvârșirea unor infracțiuni, cum ar fi cele contra persoanei nu vor putea fi calificate drept o amenințare la adresa securității naționale, chiar dacă faptele aduc atingere gravă dreptului fundamental la viață sau dreptului fundamental la integritate fizică și psihică al unei persoane. Totodată, săvârșirea unor infracțiuni determinate, precum cele de corupție, sau cele contra patrimoniului nu vor putea fi calificate drept o amenințare la adresa securității naționale, chiar dacă faptele aduc atingere gravă anumitor drepturi și libertăți fundamentaleale cetățenilor români.
Aceasta deoarece, deși unele infracțiuni sunt de natură să aducă atingere gravă anumitor drepturi și libertăți fundamentale fiind în interesul general sancționarea acestor fapte, acestea nu au amploarea necesară calificării lor ca amenințări la adresa securității naționale”, se arată în motivarea CCR, privind declararea unui articol din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României ca fiind neconstituțional, potrivit Mediafax.

Mai exact, era vorba despre excepţia de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. 3 litera f) din actul normativ, potrivit căruia constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României „subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale”.

Potrivit unor surse, Serviciul Român de Informaţii emitea mandate de interceptare pe siguranţă naţională în baza acestui articol, iar decizia CCR ar urma să restrângă numărul de mandate de interceptare.

„Pe de altă parte, săvârșirea de fapte îndreptate împotriva unui grup, spre exemplu săvârșirea infracțiunilor de genocid sau infracțiunilor contra umanității, se pot constitui în amenințări la adresa securității naționale. Din cele anterior menționate, Curtea a constatat că legiuitorul trebuie să realizeze o distincție între faptele care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și care pot fi calificate drept chestiuni ce țin de dreptul penal, cu consecința incidenței mijloacelor de drept penal și procesual penal, pe de o parte, și acele fapte care sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertăților unei colectivități/comunități (de rasă, origine etnică, religie etc.), care, prin numărul de indivizi care îi aparțin, determină amploarea faptelor îndreptate împotriva acesteia, putând reprezenta o amenințare la adresa securității naționale, pe de altă parte față de acest conținut al art.3 din Legea nr.51/1991,sintagma „orice alte acțiuni care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români” din art.3 lit.f) se impunea a fi analizată de instanța de contencios constituțional,coroborat cu ansamblul reglementării din cuprinsul art.3 din Legea nr.51/1991, în care sunt menționate toate acțiunile care constituie amenințări la adresa securității naționale a României, așa încât nu se poate susține argumentat că sintagma nu este clară, previzibilă și nici că textul ar avea o sferă nedeterminată de aplicabilitate,atât timp cât legea detaliază aceste tipuri de acțiuni”, se mai arată în motivarea deciziei din 28 februarie.

Victoria Stoiciu, reprezentant Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) în România, spunea la finalul anului 2016 că, din datele puse la dispoziţie, se arată că în 2015 au fost date în România de 16 ori mai multe mandate de interceptare pe siguranţa naţională decât în America.

Multe dintre aceste mandate au fost puse în practică în baza protocolului SRI- Parchetul General (structurile din subordine, inclusiv DNA) au fost obținute în baza acestor prevederi.

CCR a analizat, în 28 februarie, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolelor 3, 10, 11 şi 13 din Legea 51/1991 privind securitatea naţională a României, în forma anterioară modificării prin Legea 255/2013, precum şi a dispoziţiilor articolului 13 din acelaşi act normativ, în forma în vigoare, după ce omul de afaceri orădean, Beniamin Rus, a sesizat Curtea.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4
Author

14 Comentarii

  1. CU ACEST VERDIC „V-ATI DAT ARAMA PE FATA”…………………………Doamne ajuta poporul roman sa scape de EI……….

    • auzi verdic, sunt de acord cu ce vrei tu, dar te rog spune-ne, daca stii, cine a legiferat, ca izvor de drept ca faptele de coruptie constituie un pericol la adresa sigurantei nationale? ai trei variante:
      1. Victoritza Zeroland. 2. Baba Vanga ; 3.Suna-l pe superioru’ tau .

  2. Niste nenorociti. Pai daca sunt 1.000 000 de fapte de coruptie pe luna cum le putem considera dragi PROSTI AI POPORULUI ROMAN. Tinerii au dreptul sa injure. Ce poti sa mai faci sau sa mai zici cind vezi o asa logica? Fir-ati ai dracului cu Justitia voastra si cu politicul vostru.

    • dar, kokodrilule , daca un milion de romani iau sau dau spaga , bacsis , spertz, sau foloase necuvenite frizerilor, taximetristilor,medicilor si asistentelor, politistilor de la circulatie,nasului de la CFR , toti in aceeasi zi, iar 5 milioane de pensionari , nenorociti de asistati sociali, mananca fasole si debuseaza gaze toxice in atmosfera , in aceeasi noapte,asta nu se incadreaza la atentat grav la siguranta nationala? fii bun si reformuleaza, isaurozaure.

  3. Corupție să fie, da s-o vedem și noi, au zis judecătorii CCR. România a ajuns pe mana mafioților. Se lucrează la legalizarea hoției.

  4. Remarcați totuși că articolul citat de publicist din textul de lege este despe alte „chestiuni” ?

  5. Are dreptate CCR!O tara corupta este o tara sigura ,cu frontiere sigure,cu partide a caror membrii sunt siguri,cu autoritati sigure,siguranta e permanent cu firul integru!Ma intreb daca nu am depasit planul la productia de dovleci!

  6. hazlie este situatia, intrucât codul penal actual nu mai prevede nicio infractiune contra securităţii statului toate fiind abrogate după revoloţie: inclusiv tradarea, subminarea econ nationale, secesiunea , etc.. acum codul numai protejează decât umanitatea , genicidul… de aceea nici Iliescu nu are cum să fie condamnat şi nici UDMR. situaţia le-a convenit şi celor care au dat lovitura de stat şi celor care au preluat puterea prin tradare în prezent. In fapt SRI nu are legi nationale pe care să le apere. va avea doar legi de funcţionare şi internationale.

  7. Buna, Din aberatie in aberatie. CCR a luat-o razna rau de tot. Nu se rezuma la constitutionalitatea legilor,ci adauga la legi,a devenit izvor de legi. Si adauga aberatii ,de te intrebi daca au mintea acasa. CCR s-a devalorizat total. Actioneaza haotic depasindu-si atributiile.

  8. Este clar, Curtea Copnstitutionala este partasa coruptilor din Romania. Cum in Romania „legile sunt prost, prost, prost facute” incat lasa loc de intrepretari care duc in lumea fanteziei de catre cei care ii aparea de corupti, NIMENI din lumea politica care „tradeaza Romania” prin savarsitea unor fapte de coruptie, nu va mai putea fi pedepsit. Se va gasi o inytrepretare sau analogie care va duce lan „disculparea si scoaterea de sub urmarie penala”. Diferenta fatav de fostul regim comunist … doar ca acestia de astazi pozeaza in „democrati !!!, cui ???. Doar intro tara mizerabila, se poate intampla asa ceva, ca o curte constitutiopnala sa „dezincrimineze infractiunea de corutptie transformand-o intro banala si infractiune, similara celei de „hot de buzunar !!!”.

  9. Dacă devalizezi CNAS cu sute de milioane de euro și oamenii mor prin spitale ca nu au medicamente și conditii, oare cum sa o numim? Dacă devalizezi Compania Națională de Drumuri cu sute de milioane de euro și oamenii mor pe șosele cu sunt praf, asta cum sa o numim? Simple găinarii….au luat și ei un pliculeț….

  10. Dar rezistentii care au defilat cu lampasele incercand sa puna lumina in ochii guvernului ca sa-l dea jos oare nu a fost un atac la securitatea nationala?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.