„CCR nu a văzut, ca şi Traian Băsescu, un atac la statul de drept”

„Nu este un atac la statul de drept

Întâi de toate, să observăm două lucruri care mi se par esenţiale. În ciuda faptului că acest proiect de revizuire a fost atacat în mod iresponsabil, şi de către preşedinte, preşedintele Băsescu, şi de către reprezentanţi ai opoziţiei parlamentare, ca fiind un atentat la statul de drept, ca fiind un atentat la democraţie, ca având prevederi de o gravitate fără precedent împotriva statului de drept şi alte astfel de aberaţii, să remarcăm faptul că niciuna din numeroasele obiecţii ale Curţii Constituţionale nu are în vedere aşa ceva. Niciun articol dintre cele revizuite, niciuna dintre formulele propuse pentru revizuire şi respinse sau puse în discuţie, că avem două categorii de cazuri, de către Curtea Constituţională nu privea nici statul de drept, nici democraţia, nici principiile fundamentale pe care România democratică este aşezată.

În al doilea rând, să remarcăm un lucru foarte important, şi anume că formula de păstrare a Parlamentului bicameral, atât de criticată, atât de pârâtă, atât de denunţată şi de domnul Băsescu şi de cei din opoziţia parlamentară, a fost acceptată de Curtea Constituţională şi nu se află, acest articol, printre cele contestate sau puse în discuţie, cu alte cuvinte nu încalcă niciun principiu, nici limitele revizuirii, niciun alt principiu democratic menţinerea formulei unui Parlament bicameral.

În legătură cu restul observaţiilor, sigur noi vom convoca Comisia şi vom discuta. Este vorba de o serie de obiecţii, pe de o parte ţinând de limitele revizuirii şi care din punctul meu de vedere sunt îndreptăţite, putem să discutăm în ce măsură împărtăşim părerea, vedeţi că în legătură cu unele nici în Curtea Constituţionale nu există unanimitate, deci părerile sunt împărţite şi acolo, între oameni pe care nu ştiu dacă domnul Băsescu sau alţii pot să îi mai gratuleze cu injuriile cu care au gratulat mereu membrii Comisiei de revizuire a Constituţiei, de vreme ce i-au propus acolo. Deci, limitele revizuirii sunt una, alte observaţii sau recomandări ale Curţii sunt altceva.

În sensul acesta, articole, că să dau doar câteva exemple, repet nu discut acum în extenso aceste observaţii, o vom face la Comisie. Articole de modificare, prevederi de modificare pe care noi le-am introdus cu toată bună credinţa şi pentru a putea crea la nivel constituţional, deci la nivelul cel mai înalt şi cel mai solid, o piedică în calea traseismului politic, sau o piedică în calea expandării, lărgirii, aşa cum s-a întâmplat exagerat a numărului de parlamentari, sunt respinse şi sunt considerate a aduce atingere fie limitelor revizuirii, fie unor principii generale sau unor reguli generale, nu ştim exact care, o să discutăm. Deci, faptul că încercarea noastră de a stârpi traseismul politic, care a luat proporţii de fapt uzuale, în fiecare zi se întâmplă, şi anume că un parlamentar care a candidat pe listele unui partid sau unei formaţiuni, alianţe politice, îşi pierde mandatul atunci când trece la un alt partid în cursul legislaturii, înşelând practic votul celor care i l-au dat, votul cetăţenilor, este considerat a atinge limitele revizuirii, cred că din punct de vedere juridic, din punct de vedere constituţional este justificat. Însă, am încercat să introducem, pornind de la exemplul autorităţilor locale, o asemenea prevedere într-un scop sănătos, pentru că este nevoie. Dacă ne spune Curtea că aşa ceva nu este constituţional, poate o să căutăm o altă formă. Însă, este nevoie ca într-un fel sau altul să punem capăt acestui fenomen care în ultimii ani a viciat şi viciază profund viaţa politică din România şi sensul democraţiei. Sensul democraţiei este să respecţi votul pe care un om ţi l-a dat sub culorile unui partid, cu un program politic, sau sub culorile unei alianţe cu un anumit program politic şi nu a doua zi, a cincea zi, anul următor, să treci exact în partea opusă.

În ceea ce priveşte limitarea numărului la 300 de parlamentari, la deputaţi, nu cred că aceasta poate fi socotită o atingere a limitelor revizuirii. Obiecţia stă în faptul că, în mod uzual, în Constituţii nu se prevede numărul de parlamentari, ci în legi privitoare la organizarea Camerelor. Este adevărat, numai că aici încă o dată, şi asta e o prevedere la care eu ţin şi în care persist, dacă e vorba de o recomandare a Curţii, noi suntem într-o ţară în care am văzut tot felul de experienţe şi de legi electorale. Consecinţa este că în loc să scădem numărul aleşilor la o cifră rezonabilă am ajuns la, nu chiar dublarea lor, dar mărirea lor considerabilă. şi atunci pentru a numai lăsa la îndemâna împrejurărilor conjuncturilor, legilor electorale făcute pentru un anumit moment politic am încercat şi din punctul meu de vedere ar trebui să încercăm în continuare să fixăm acest lucru în Constituţie. Sunt sigur, multe alte lucruri care nu mai ţin de o chestiune foarte practică, ci de dezbateri politico-juridico-filozofice, pentru că de exemplu pasajul în care spunem că cetăţenii se nasc şi trăiesc liberi este respins de Curtea Constituţională, este o discuţie frumoasă, în legătură cu asta, nu e în orice caz o discuţie care face trimitere la starea statului de drept, la democraţia din România sau la limitele revizuirii.

Toate aceste lucruri vor fi discutate în detaliu, ceea ce însă eu din punct de vedere public cer, şi o să le cer şi partenerilor din USL este următorul lucru. Uniunea mica, adică USD-ul, zic mică nu din lipsă de respect, ci pentru că există totuşi încă două uniuni, una mai mare care este USL şi una fatalmente mai mică, USD-ul, au declarat, au dat o declaraţie publică, înainte chiar ca preşedintele Curţii Constituţionale, în numele Curţii Constituţionale să spună exact ce nu agreează Curtea, ce respinge Curtea, înainte să avem motivarea, pe care deocamdată nici nu o avem, au declarat foarte hotărâţi că vor fi de acord cu toate propunerile Curţii Constituţionale. De pildă, Curtea Constituţională nu este de acord cu articolul care spune, care îl constrânge, să spunem aşa, pe preşedinte să respecte într-un anumit fel rezultatul alegerilor parlamentare. Fac încă o dată precizarea nu este vorba că cineva devine automat prim-ministru, reprezentantul partidului de pe locul întâi sau alianţei de pe locul întâi, nimeni nu a spus vreodată aşa ceva, este o interpretare greşită sau răuvoitoare şi încă o dată îmi fac datoria să o clarific. Este vorba de obligaţi a preşedintelui de a acorda mandatul pentru a încerca să formeze un guvern reprezentantului partidului sau alianţei clasate pe locul întâi în alegeri, omul acela nu devine automat prim-ministru, el trebuie să se ducă în Parlament, să îşi găsească o majoritate, să se supună unui vot de învestitură care îl confirmă sau nu ca prim-ministru. Ei bine, acesta este un articol esenţial, el face parte dintr-o arhitectură a revizuirii şi dintr-o viziune a revizuirii care tocmai dorea să evite pe viitor în România crize precum cele care au marcat existenţa noastră politică în ultimii ani, conflicte între palate, conflicte până la urmă între voturi pentru că şi preşedintele are evident atâta vreme cât este ales direct şi universal o legitimitate, evident că şi alegerile parlamentare au un sens, au o legitimitate şi preşedintele trebuie să o respecte.

De ce Curtea Constituţională socoteşte că acest articol nu este acceptabil, vom discuta, poate că este părerea Curţii Constituţionale că nu este bine aşa. Numai că noi modificăm o Constituţie tocmai din faptul că vechea alcătuire constituţională nu mai corespunde, din punctul de vedere al iniţiatorilor, al celor care modifică această Constituţie, situaţiei de fapt. Sunt aşadar opţiuni, Curtea Constituţională poate să aibă cu unanimitate sau cu majoritate, o viziune despre aceste lucruri, dar rolul ei este acela de a ne spune şi de a ne spune imperativ ce anume nu se poate modifica din cauză că încalcă limitele revizuirii. Or, din punctul acesta de vedere, fără a fi jurist, afirm categoric că este greu spre imposibil de susţinut că o asemenea prevedere încalcă limitele revizuirii. Dar ce vreau eu să ştiu de la Mica Uniune, este dacă dânşii care au împărtăşit şi împreună cu care în programul electoral am vorbit despre modificarea Constituţiei în acest sens, mai susţine această varianta sau aşa cum rezultă din ultima declaraţie renunţă, adoptă fără discuţie toate solicitările Curţii Constituţionale pentru că atunci sigur e de pus în discuţie dacă mai facem vreo revizuire sau nu. şi cred că toată lumea înţelege că revizuirea Constituţiei nu o vom face doar pentru a putea sau nu introduce principiul conform căruia cetăţenii se nasc şi trăiesc liberi, deşi este foarte important, nu-i doar o propoziţie, nu sunt nişte cuvinte introduse acolo ca să sune frumos. Acestea sunt lucrurile pe care doream să le spun.“