Ce ar urma să se întâmple cu programul „Prima Casă”

Viitoarea lege a dării în plată va include şi programul „Prima Casă”, au decis senatorii din Comisiile reunite Economic şi Juridic, în ciuda cererilor venite din mediul bancar de scoatere a acestuia din actul normativ.

Au fost 8 voturi pentru, 7 împtrivă şi nicio abţinere. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Enache Jiru a pledat în cadrul discuţiilor pentru excluderea programului din sfera de aplicare a legii dării în plată, fiind în ton cu reprezentanţii Băncii Naţionale a României.

„Sunt 160.000 de beneficiari ai Primei Case în prezent. Dacă programul nu este exceptat, programul nu mai are nicio valabilitate. Problema e dacă ne mai dorim acest program sau nu. Programul este foarte util”, a spus Jiru. Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a făcut referire, în cadrul dezbaterilor, la cererea de reexaminare transmisă de preşedintele României, Klaus Iohannis, care ridica explicit chestiunea programului Prima Casă, menţionând ca programul este desfiinţat, în actuala formulare a legii. Celălalt viceguvernator BNR, Liviu Voinea, a declarat că rata de neperformanţă a împrumuturilor pentru Prima Casă se situa la finele lui 2015 la 0,04%. „În ceea ce priveşte Programul Prima Casă, numărul debitorilor era, la finele anului trecut, de 159.106 persoane, adică 91,4% din toţi debitorii care au luat credite ipotecare. Rata de neperformanţă a acestor credite este de 0,04%. La finele anului 2015, un număr de 474.420 de persoane aveau credite garantate cu imobil şi exista un sold de 77 miliarde de lei. Din acest total, 174.000 de debitori au contractat credite ipotecare, 155.000 alte credite, iar 163.000 au contractat credite de consum cu garanţii ipotecare”, a spus Voinea în cadrul dezbaterilor din Comisia Economică a Senatului, pe tema proiectului Legii dării în plată.

Proiectul de Lege privind darea în plată a primit, marţi, aviz favorabil din partea Comisiei de Buget din Senat, cu o serie de amendamente, respectiv înlocuirea sintagmei „persoană fizică” cu „consumator” şi prelungirea termenului de notificare de la 15 la 30 de zile, timp în care se suspendă orice plată a debitorului pentru creditul respectiv şi orice acţiune de executare. În schimb, cererea BNR de plafonare a sumei creditului la 150.000 de euro şi condiţia ca debitorul să aibă un grad de îndatorare mai mare de 65% au fost respinse. Totodată, a fost respins şi amendamentul depus de iniţiatorul legii, deputatul Daniel Zamfir, care prevedea ca persoanele care au fost executate silit deja, dar au rămas cu datorii la bancă, să le fie şterse aceste datorii. Analiștii financiari bancari susțin că Legea dării în plată (cedarea garanției pentru stingerea datoriei față de creditor, în forma sa actuală, fără limite de aplicare și criterii sociale) poate determina un efect negativ asupra creditării prin prisma impredictibilității cadrului legislativ și reducerii drepturilor contractuale și de proprietate ale creditorului, conform unui sondaj derulat în rândul membrilor de către Asociația Analiștilor Financiar Bancari din România (AAFBR). „67% dintre analiștii chestionați consideră că s-ar putea reduce creditarea într-o măsură semnificativă din cauza restrângerii numărului de clienți eligibili ori creșterii prudenței creditorilor. Numai 10% consideră că efectele ar fi minime, deoarece Legea se referă la un număr redus de cazuri de clienți aflați în dificultate financiară. 53% dintre analiști consideră că Legea dării în plată produce efecte puternic negative, din punct de vedere macroeconomic, al investițiilor ori al prosperității generale a populației”, relevă respectivul sondaj. Alpha Bank şi Raiffeisen Bank au anunţat până acum că renunţă a finanţarea programului Prima Casă daca legea dării în plată include şi respectivul program.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.