Ultimii doi ani au adus modificări importante în profilul consumatorului care se adresează Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).
Analiza celor 5.560 de cereri de negociere cu băncile/IFN-urile trimise către CSALB în anii 2022 și 2023 arată că profilul consumatorului de servicii financiar-bancare este al unui bărbat din București, cu vârsta cuprinsă între 41-50 de ani, care are un credit de consum în lei și care solicită băncii renegocierea contractului de credit sau soluționarea amiabilă a litigiului din instanță. Beneficiile obținute în 2023 în urma negocierilor (4.980 euro) sunt, în medie, cu 16% mai mari decât în 2021 și cu 97% mai mari decât în 2019.
Bărbați/Femei: Majoritatea consumatorilor români care au solicitat o negociere cu banca/IFN-ul prin intermediul CSALB în 2022-2023 sunt bărbați. În ultimii doi ani ponderea acestora a fost în ușoară creștere față de perioada 2020-2021 (de la 55,7% bărbați, la 58% bărbați).
Vârsta: Cei mai mulți consumatori care apelează la conciliere au între 41 și 50 de ani. Față de anii precedenți a scăzut ponderea consumatorilor din categoria 31-40 de ani și a crescut cea a consumatorilor care depășesc 51 de ani.
Repartizare geografică: Cele mai multe cereri trimise de consumatori în ultimii doi ani au venit din București (18,7%), Argeș (8,5%) și Ilfov (5,6%). Capitala înregistrează o scădere constantă în ultimii șase ani în privința ponderii din totalul cererilor (de la aproximativ 28% în 2018-2019, la sub 19% în ultimii doi ani). Primele 10 județe însumează peste 60% din cereri, iar jumătate dintre ele înregistrează creșteri în numărul de cereri de negociere trimise de consumatori către CSALB. Buzău, Dâmbovița și Constanța sunt pentru prima dată în top 10.
Cea mai importantă creștere o înregistrează județul Argeș, iar cele mai puține cereri (12) au venit din Harghita.
Probleme sesizate în cererile către CSALB: CSALB a primit peste 5.550 de cereri în 2022 și 2023. Cele mai multe solicitări au vizat: Renegocierea contractelor (prin conversie credit, găsirea unei soluții în urma negocierii, suspendarea plăților: 13,2%) și soluționarea amiabilă a litigiilor din instanță: 13,1%. Restituiri de sume (comisioane, dobânzi) au fost cerute de 11,6% dintre consumatori, iar rezolvări pentru problemele generate de creșterea IRCC/ROBOR sau trecerea la dobândă fixă au apărut în 10,6% din cereri.
Reeșalonarea, rescadențarea, refinanțarea unui credit au fost solicitate în 7,4% din cereri, iar diminuarea soldului sau a ratei, precum și ștergerea unei părți din datorie au făcut obiectul a 6,7% din cereri.
Moneda creditelor care fac obiectul cererilor: Majoritatea creditelor la care fac referire cererile de conciliere sunt în lei (88,6%). Se observă o reducere importantă și constantă în ultimii șase ani a cererilor care se referă la credite în Euro, CHF și alte valute (de la 25-30%, până la sub 10%).
Motivele pot fi: refinanțările realizate în moneda în care consumatorii români își încasează veniturile, conversia în lei a creditelor care au creat în trecut dificultăți la plată, precum și activitatea de conciliere care a rezolvat o parte din problemele generate de creditele în monede străine.
Mod de sesizare: În acest moment activitatea CSALB se realizează în proporție de 96,4% online. Cei mai mulți consumatori completează cererea de intrare în negociere cu banca/IFN-ul direct pe site-ul www.csalb.ro, folosind aplicația IT. Timpul mediu de completare a unei cereri pe site este de sub 7 minute.
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în cadrul Colegiului CSALB: “În ultimii ani, consumatorii români de produse și servicii financiare au întâmpinat perioade dificile. Am trecut prin doi ani de criză sanitară, apoi ne-am confruntat cu o inflație ridicată și cu creșterea costurilor la creditele, atât la cele nou contractate, cât și la cele aflate în derulare. Solicitările
românilor adresate băncilor și IFN-urilor, prin intermediul CSALB, arată nevoia de ajustare a unor contracte de credit la problemele întâmpinate de aceștia în prezent.
Apoi, faptul că tot mai mulți consumatori doresc soluționarea prin negociere a proceselor arată că soluționarea alternativă nu mai este doar o excepție, ci a devenit o practică pentru unele bănci și este recomandată de judecători din tot mai multe orașe din țară. Printre beneficii se numără și degrevarea instanțelor de procese lungi și costisitoare pentru ambele părțile implicate. Începând cu 2021 și până la finele lui 2023 CSALB a soluționat amiabil peste 500 de dosare care se aflau pe rolul instanțelor în diferite stadii procesuale.
Din fericire, disponibilitatea mai mare a băncilor spre rezolvarea problemelor cu care se confruntă consumatorii s-a văzut și în rezultatele negocierilor.
Astfel, valoarea medie a beneficiilor obținute din conciliere aproape s-a dublat față de 2019, an premergător pandemiei.”
Daca in Ianuarie 2023 Ciuca nu mi-ar fi dat in plus la Pensie 500 de lei nu as fi avut Bani 1500 de lei sa plătesc Ratele la Frigider Arctic in trei Zile ! Anul acesta 2024 este mai dificil ca nu prea am bani sa plătesc Caldura de 250 de lei pe luna la Bloc si sunt cam la Limita cu Banii si nu folosesc Cardul de Energie de 700 de lei ca Nu am Succesiunea ! Iar succesiunea este scumpa 500 de lei si nu am nici Martor !
Românii nu au înțeles nimic.Guvernul,,VANDUT SI TRADATOR COMUNISTa furat si ne a ținut in sărăcie cu un salariu cu care nu.ti poți face o economie să cumperi ceva ,,CA SA TE IMPRUMUTI LA BANCA CU INTERESE, SA TE SIMTI SI TU DEMN CA AI SI FACI CEVA ,, Lucrurile in viata le faci și le ai cu propriile forte și cu aceiași demnitate ,nu te împrumuți cu interese la evreii cămătari comuniști care.ti consuma resursele ,care incid asupra nivelului tai de trai și te țin sclav.🖕😉
In sistemul industrial evreu comunist țăranii liber autonomi au devenit sclavi constrânși băgați în cutiile chiamate bolc,să servească sistemul,in schimb in capitalism e deajuns sa fii ținut în sărăcie și să ți se fluture prin fața furaciunile elitei că sa vrei și tu dar cu un salariu mizerabil ‘u poți așa că te împrumuți și devii scav din nou.Demnitatea ,utilul ,simplitatea e tot ce ai nevoie sa fii liber ,fericit și să trăiești o viață alaturi detot ce ți-a.dat CREATORUL!
…activitatea acestor fni nu este reglementata de lege in cocioc…cu toate acestea, nu se sesizeaza nimeni!…de ce?…raspuns simplu: in spatele actionariatului a peste 80% din aceste ciudatenii care activeaza pe plai sta un domn cu nume biblic, consilier al altui domn, cu nume de cod de balada…acum, ca a venit vba despre nemuritorul manole, repet intrebarea: de ce bancile din cocioc au marit dobanzile in conditiile in care leul nu a avut fluctuatii?…asadar, un credit, inainte de 2018/19, cu o rata de 1400 lei, banca a avut socotelile, in 10 ani strangea suma imprumutata si dobanda aferenta, sa spunem echivalentul in euro, 5000…cica a venit inflatia si a crescut dobanda, rata ajungand la 2000 lei…sa spunem ca, in conditiile primare, dobanda era de 500 din cei 1400, adica 100 euro…la sfarsit, banca va avea, fara nici un fel de justificare, un plus de 120 euro pentru fiecare rata!…asta s-a intamplat si cu deficitul bugetar, la volume mai mici, practic ne-a spoliat cu inca jumatate de pret, de costuri!…pai, este bine, nea manole?…chiar, se mai ocupa batranul matale de tiparirea leilor?…mai traieste, mai merge firma, tiparnita?…cat mai ia pe o serie de bancnote noi, tot 50 meleoane de ioroi, ca pana acum sau a indexat si el cu rata inflatiei?…
Cele mai mari dobanzi din UE, sau poate in top 3, nu pot decat sa faca viata de zi cu zi mai grea atat IMM-urilor dar si persoanelor fizice. INS si BNR sustin oficial ca inflatia a fost in 2022 14% iar in 2023 11% asta ca sa nu mareasca ei venitul populatiei doar cu aceste cifre si doar cand se indupleca ei, daca se poate cat mai tarziu sau niciodata. Pentru a nimici populatia si economia BNR a dus dobanzile la valori care cumulat cu dobanda bancilor au crescut ratele si cu 75-80% (de la 1000 de lei la 1900 de lei pe robor de 8,2%). Sa nu uitam episodul cand bancile fortau un ROBOR de 9%. BNR doar a dojenit bancile si au zis ca trimit controle peste ei. Bancile au dat un pas inapoi si impreuna cu BNR s-au pozitionat la un ROBOR si IRCC de 6% care nu e putin inseamna cu mult peste cam tot ce este in Europa, deci prin urmare profituri grase, cele mai grase din Europa. Clar principiul transparentei si corectitudinii in sistemul bancar romanesc e ca si inexistent, iar cel care ar trebui sa il controleze, in interesul economiei si al cetateanului s-a pozitionat efectiv de partea bancilor. Ma mir ca romanii nu au catadicsit sa iese in strada asa cum o fac transportatorii la cum mergeau lucrurile cu ROBORUL in decembrie 2022. Sa nu uitam ca si transportatorii au credite de finantare/cofinantare, iar aceste dobanzi majorate ii saracesc. Mai vine statul si ia un RCA de la 5-6 mii de lei si il ridica la 16-17 mii de leiincat e imposibil sa mai poti sta sa te calce in picioare guvernul si parlamentul. Ce au obtinut romanii de la banci? NIMIC. Am asa o vaga impresie ca cei carora li se mai renegociaza aceste conditii, sunt in marea majoritate clientela de partid si foarte putini carora li se aplica deoarece chiar cazuri sociale si nu mai au nicio iesire.
BNR-ul isi justifica majorarea de politica de dobanda monetara pentru a anula/frana inflatia. Problema este ca Romania nu este tara care printeaza bani, nu li se permite. Noua ni se permite doar sa imprumutam, la scoruri mari, printre cele mai mari din UE. BNR-ul trebuia sa intre peste GUVERN si PARLAMENT si sa explice ca este obligatoriu reglementata la sange piata de energie si aici nu vorbim de liberalizare ca la noi liberalizarea inseamna haiducie. Statul sa duca TVA-ul in acest domeniu la 3-5% maxim. Facut calcul pe fiecare etapa/proces de producere a gazului si a energiei, cu marje de profit stabilite/reglementate astfel incat sa nu se mai produca oscilatii pe acesta piata in marje mai mari de +/- 10%. O economie nu va avea inflatie daca ai predictibilitate in piata de energie. Dar nu, BNR a preferat sa faca ce stie mai bine. Sa sareceasca populatia si firmele, sa reduca economia, sa reduca colectarea la buget implicit si tara sa se imprumute mai abitir pentru a scoate la capat acest sistem putred. Vad ca mai sunt unii pe aici care apreciaza foarte mult inteligenta si experianta lui Isarescu. Serios. Cred ca trebuie sa ai un nivel de clasa a 5-a sa nu vezi cat de airea manageriaza politica monenetara a tarii si cum pune in buzunarul bancilor sume necuvenite si justificate care fac proifituri istorice de la an la an, 2021/2022/2023 in defavoarea romaniei si a romanilor care saracesc de la un an la altul.
romamnii sa ceara bancilor sa nu ii mai crediteze….
romanii sa ceara bancilor sa nu ii mai crediteze….
In 2010 BOC-Basescu adusese romanii la sapa de lemn. 600 de lei venit lunar era considerat suficient sa traiasca un om care munceste o luna. A venit Ponta si a asezat economia pe un fagas cat de cat corect. A micsorat TVA-ul, a dat facilitati in anumite domenii cheie. A facut ce a facut ca economia a inceput sa functioineze, astfel a putut achita datoria FMI de 20mld, a reparat taierile abuzive de salarii, am avut prima data deflatie de plangea BNR si manole ca nu e sanatos pentru economie, a crescut salariul minim de la 600 de lei la 1600 de lei, transport gratuit la pensionari, elevi, studenti, TVA redus la alimentele de baza la 5% in horeca la fel, era cum nu s-a mai vazut. A iesit MUTU de la Cotroceni si a rezolvat toata aceasta sarabanda de lucruri bune. A inceput usor cu chemarea la DNA a sotiei lui Ponta, a mamei lui Ponta apoi pe el insusi si a culminat cu presiunea Colectiv. Odata cu guvernarile de dreapta PNL-PD au anulat instantaneu impozitarea sistemului bancar si au inceput sarabanda imprumuturilor de zeci de miliarde de euro. Acum suntem unde suntem. Nimeni nu raspunde. Dar clar romanii nu au obtinut nimic de la banci. Bancile / BNR sunt o parte importanta din ecuatia producerii/mentinerii inflatiei, implicit a saracirii economiei si a populatiei.
Unde Salariul Minim de 1600 de lei pe vremea lui Ponta ? Ca am doar 1300 de lei Pensie de Sărăcie pe Vremea lui Iohannis in 2024 !