În discursul său de joi, șeful statului a amintit că, la alegerile din mai 2025, românii s-au mobilizat masiv la vot având două preocupări majore: menținerea direcției pro-occidentale a țării și evitarea unei destabilizări economice care ar fi putut genera scădere de rating, retrageri de capital, inflație și o recesiune severă.
Nicușor Dan a subliniat că, la un an de la formarea coaliției de guvernare dintre cele patru partide și reprezentanții minorităților naționale, imaginea externă a României și încrederea partenerilor internaționali s-au îmbunătățit, iar situația financiară este mai bună decât în urmă cu un an. Totuși, tensiunile dintre partidele din coaliție s-au amplificat, iar interesele politice au ajuns să prevaleze în fața interesului național.
Potrivit președintelui, în condițiile în care partidele nu au reușit să ajungă la un consens, soluția este desemnarea unui premier independent, capabil să negocieze cu toate formațiunile parlamentare pentru a menține direcția pro-occidentală a țării, stabilitatea financiară, implementarea PNRR, pregătirea bugetului pentru 2027, reforma instituțiilor, digitalizarea și combaterea corupției.
„Eugen Tomac are și independența, și experiența, și valorile necesare pentru funcția de prim-ministru”, a declarat Nicușor Dan.
La rândul său, Eugen Tomac a afirmat că primește desemnarea cu responsabilitate și că va încerca să formeze un guvern de specialiști, „un Guvern tehnic, nu unul politic”, concentrat exclusiv pe interesul cetățenilor.
Tomac a mai precizat că va căuta dialog cu toate forțele democratice și pro-occidentale din Parlament și a reafirmat angajamentul pentru continuarea parcursului european și euroatlantic al României, consolidarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite, întărirea rolului țării în NATO, finalizarea reformelor asumate prin PNRR și aderarea la OCDE.
Premierul desemnat a mai declarat că viitorul Executiv va acționa cu maximă responsabilitate în gestionarea bugetului public, va respecta toate angajamentele internaționale ale României și va pune cetățeanul în centrul actului de guvernare, într-un context marcat de provocări economice și de războiul de la granița țării.